Lună: februarie 2009
Luceafarul, neobisnuit: ceva bun care se termina greu!
Prietenul si fostul coleg de la Kiss FM Sorin Mocanu (care acum populeaza Irlanda cu intreaga familie 🙂 ) a scris aici despre un „new entry” in World Records Book: Luceafarul eminescian (adica Evening Star). E considerat cel mai lung poem de dragoste scris vreodata.
Interesant ca baietii de la World Records Academy il descriu ca pentru „generatia YouTube”: o combinatie intre Pe Aripile Vantului (drama romantica), Star Trek!!! (divertisment SF) si Love Story (cel mai romantic poem deturnat intr-o drama finala). Ce-o insemna asta? Ca Nemuritorul… nu serialul… ca nemuritorul Luceafar ar fi un fel de Commander Picard sub acoperire, interpretat de Clark Gable, traind o poveste de iubire cu una de la parterul lumii lui?
Elegy. Poezie de film
Un film despre care nu stiam mare lucru cand am hotarat sa-l vad. Elegy e din 2008. De la Sweet November n-am mai fost atat de diferit impresionat de un film romantic.
Ben Kingsley in rolul lui David, care mi-a placut foarte tare in House of Sand and Fog.
Penelope Cruz (Consuela), adorabila. Cu nuduri inspirate din picturile lui Goya. Da, e si asta un motiv sa vedeti filmul, domnilor.
Dennis Hopper, Peter Sarsgaard, Patricia Clarkson. Adica o distributie din jumatatea superioara a clasamentului, clar.
Un nene (cu o varsta respectabila si o pozitie social-profesionala asemenea) se indragosteste de o domnisoara cu treizeci si ceva de ani mai tanara. Ea de el, la fel. Nenea se teme ca in orice clipa fata si-ar putea lua zborul catre o prospatura masculina. De fapt, cei doi au inceput relatia ca pe o poveste de scurt metraj: o frumusica, interesanta si culta aventura. „Ai mituit-o ca sa se culce cu tine”, ii spune lui David cel mai bun prieten al sau. „Doar ca spaga ta a fost cultura.”
O relatie intre un mosulica si o fetiscana nu e nici ceva obisnuit, dar nici iesit din comun. Da, stiu, ne gandim cu totii la Iri cu Moni. Nu seamana deloc. Astia din filmul regizat de o femeie (Isabel Coixet) au si calitati reale.
allmoviephoto, sursa imaginii.
Dragos Stoica – Divertis, via Mondenii. Ce-o zice Bendeac?
Dragos Stoica a pus serios umarul la ridicarea Mondenilor. La fel de serios ca Mihai Bendeac sau ca fetele, doua la numar. Cei doi flacai, insa, s-au contrat, mai mult sau mai putin, inca de pe la-nceputul colaborarii lor. Nu faceau bine pace, ca li se urca din nou sangele la cap. Situatie destul de rara – ambii erau foarte talentati, amandoi aveau dreptate, pe undeva, in repetatele dispute. Stoica – poate prea sobru, inflexibil, pasionat de partea social-politica a divertismentului, cu unele defecte mari de care eu am auzit doar de la altii, Bendeac – expansiv, inca teribilist, putin vulgar, mai atras de parodierea pseudo-vedetelor mioritice, dornic sa fie lider unic al grupului.
Vara trecuta, la despartire. Stoica: „Am citit intr-un ziar, un articol mizerabil la adresa mea. Intentionam sa dau in judecata si ziarul respectiv, si persoana aruncatoare de opinii, dar mi-am dat seama ca le iau painea de la gura unor oameni pe care, daca nu-i va pedepsi legea, cu siguranta ii va bate Dumnezeu. In privinta relatiei de “colegialitate”, da, au fost relatii tensionate. In relatiile tensionate e ca la razboi. Nu poti sa stai ca prostul, sa fii atacat la nesfarsit cu ironii ieftine, cu ifose, cu jigniri adresate zambind, cu datul din coate pe la colturi, cu ridicatul unora in slavi si coboratul in infern al altora, totul absolut gratuit, si sa nu iei nicio masura. Ori te retragi, ori faci aliante si lupti. Eu am incercat sa supravietuiesc. Cand nu s-a mai putut, m-am dat la o parte.”
Bendeac: „De ce e mai bine fara Dragos Stoica? Pentru ca in doi ani de zile am simtit ca imbatranesc 15 si mi-au iesit peri albi. Pentru ca e homofob, rasist, negativist, violent. Pentru ca nu suporta ideea ca show-ul Mondenii este cel mai open-minded show din Romania, el numind asta “vulgaritate”. Nu suntem vinovati ca Dragos este incuiat si obtuz precum 80% din populatia Romaniei. Noi nu lor ne adresam. Noi vrem sa incurajam un mod de a gandi libertin, tolerant, tineresc si pacifist. Un mod de a gandi propriu celor care pot schimba in bine tara asta mizerabila. Pentru ca a pronuntat cu scarba “poponar” de fata cu cel mai bun prieten al nostru, care este gay. Pentru ca dimineata, in loc sa mergem cu placere la filmare, aveam impresia ca mergem la uzina. Pentru ca nu suporta personajele gen Naomi, Poponetz, Simona Sensual, Diana Munteanu, Solcanu etc, considerand ca nu au ce cauta in show. Pentru ca era o piedica uriasa in calea promovarii acestei emisiuni. Pentru ca in interviuri si aparitii in diferite emisiuni era sobru si echidistant, reprosandu-mi ca nu sunt si eu la fel. Pentru ca a facut niste crize uriase de isterie, cu urlete si tipete de fata cu oameni simpli, pe strada sau in diferite locatii, lucru care stirbeste imaginea acestui grup si care ne facea sa intram in pamant de rusine. Pentru e rau atunci cand ti se urca la cap si vrei sa fii sef cu orice pret… Pentru ca, peste toate, ANGEL POPESCU E MAI ALES UN ACTOR DAR SI UN IMITATOR MULT MAI BUN!” (bine, la Bendeac mi-am permis sa corectez eu multele greseli gramaticale, scuze.) Asa o fi?
Sunt parerile lor si, stiti cum e, fum fara foc nu iese.
Plecarea lui Dragos Stoica a taiat putin din succesul Mondenilor, a stagnat (macar un pic) ascensiunea lor fulminanta.
Bendeac s-a aratat usurat la plecarea lui Stoica din emisiune si cred ca a fost ferm convins ca dezertorul se va infunda in anonimat, va ramane definitiv prezentator la Radio Romania Actualitati, acolo unde, ce-i drept, Dragos nu exceleaza deloc. Stiu ca, la un moment dat, i se cauta inlocuitor, dar nu intru in amanunte, ca n-am voie. 🙂
Viata a propulsat clona aproape perfecta a lui Gigi Becali catre ceva la care nu stiu daca el insusi se astepta. Dar asa se intampla cand ai talent si muncesti enorm sa ti-l exploatezi. Fiindca omul mai si scrie foarte bine. Iar Divertis este emisiunea cu cea mai mare medie de audienta tv in ultimele luni. Curios pentru Romania, intr-adevar.
Interesant de stiut ce simte acum Mihai Bendeac. Poate ne spune el pe blogul personal. 🙂
Variantele originale Raicu-Radulescu
Iata divele. Inainte si dupa ce sunt bine tencuite ca sa arate ca scoase din cutie.
De ce oare trebuie neaparat sa te dai mare prin reviste cu o fatza care nu e a ta?!
Ziua Judecatii
Nu luati in deradere porunca invatatorului din magine! Nici tu, Angelica Jolie, nici tu, care citesti acum si esti in masura sa faci ce porunceste invatatorul! Tu nu, Nikito, ce mama naibii! Nici tu, bai, baiatule, nu e nevoie!!! 🙂
And the winner is…
Best Motion Picture of the Year: Slumdog Millionaire.
Director: Danny Boyle (Slumdog Millionaire).
Actor in a Leading Role: Sean Penn (Milk).
Actress in a Leading Role: Kate Winslet (gata, actritza asta e complet premiata in 2009; a luat tot ce se putea lua, pana acum).
Actor in a Supporting Role: Heath Ledger (The Dark Night).
Actress in a Supporting Role: Penelope Cruz (Vicky Cristina Barcelona).
Adapted Screenplay: Simon Beaufoy (Slumdog Millionaire), dupa un roman de Vikas Swarup.
Original Screenplay: Dustin Lance Black (Milk).
Costume Design: Michael O’Connor (The Duchess).
Make Up: Greg Cannom (Benjamin Button).
Foreign Language: Departures (Japan).
Music (Original Score): A.R. Rahman (Slumdog Millionaire).
Music (Original Song): „Jai Ho” from Slumdog Millionaire.
Animated Feature Film: WALL-E.
Dar astea nu-s toate. Slumdog Millionaire a fost alintatul serii (diminetii, la noi): 8 premii Oscar.
In privinta principalelor statuete ale anului, m-am inselat total doar asupra rolului secundar masculin. Il vedeam pe Hoffman castigator (in Doubt), insa Academia Americana a tinut sa-i trimita un premiu si lui Heath Ledger, acolo unde o fi el acum. Iar Benjamin Button, pelicula cu cele mai multe nominalizari (13), a plecat acasa cu doar 3 statuete, toate la categorii tehnice. Ar putea fi considerat marele invins al serii.