Lună: aprilie 2014
5 convingeri susținătoare
Un tip, pe nume Miguel Ruiz, medic de profesie și șaman toltec (mexican), a scris cândva două cărți în care a cuprins „cele cinci legăminte”. Sunt, de fapt, niște simple și utile principii de viață. Credințe. Convingeri sănătoase. Ar trebui să fie ghidul personal al oricărui om care vrea să aibă cu adevărat parte de liniște, de zâmbet, de împlinire, de ceea ce-și dorește și chiar îl reprezintă în viață, în mod cotidian. Pentru că, la naștere, ești programat să fii tu însuți. Iar pentru programul ăsta nu contează ce i se dă minții tale să creadă despre tine, de-a lungul anilor. Programul respectiv e înscris în ADN-ul personal, e integrat în corpul fizic. La început, orice om urmează instinctiv înțelepciunea propriului său program. Apoi… apare educația. Dar, vorba lui Einstein, educația adevărată este ce rămâne după ce uiți tot ce ai învățat la școală.
Când don Miguel Ruiz a publicat „Cele patru legăminte”, cartea a avut un atât de mare impact la nivelul minților cititoare, încât Ed Rosenberg și general-maiorul Riemer au introdus-o în programul de pregătire al forțelor aeriene americane.
Dacă începi să exersezi aplicarea acestor cinci principii de viață, am curajul să afirm că, peste câteva luni, vei privi în urmă și nu-ți va veni să crezi cum și cât s-a schimbat viața ta. În bine!
Dacă alegi să le spui „prostii”, exact așa ceva sunt cele cinci legăminte. Pentru tine. Vorba lui Ford: Daca tu crezi ca poti, asa e. Daca tu crezi ca nu poti, asa e. Citește în continuare »
România 1964, văzută de englezi
Alt București, altă Mamaia – pe vremea când încă nu se cultiva Mazăre 🙂 , iar hotelurile le numărai pe degetele de la o mână, hipodromul de la Ploiești – unde mergeam în copilărie să văd și să mângâi caii, munți, mare, palate, baraje, mănăstiri, oameni, piețe, autobuze de-alea de te ardea fundul dacă stăteai pe ultima banchetă…, într-un filmuleț de prezentare frumușel foc! Cum vedeau englezii partea frumoasă a României în 1964.
Generalizarea
Radu Cosașu, un scriitor și publicist de excepție (din garda veche), a scris un text din care eu extrag, pentru a-l reposta, un fragment cu care rezonez. Nu agresiv, nu supărat, nu frustrat. Rezonez rezonabil.
„Personal, sînt dintre acei cîțiva care suportă greu să li se spună toată ziua – bună ziua că sîntem într-o țară bolnavă, că sîntem – în general și la întîia plural – cretini, dobitoci, imbecili și alte generalizări din care, firește, sînt excluși tocmai cei care le debitează.
Numai imbecilii – oricît s-ar crede ei de pamfletari – îi pot face imbecili pe toți cei din jurul lor.
Nu despre fotbal. Ci despre banane, libertate, obiceiuri
La meciul Villareal-Barcelona, înspre brazilianul catalanilor – Dani Alves, a fost aruncată din tribune o banană, cu scandări jignitoare, gen „maimuță”. Care ar fi fost urmarea „logică”, normală, de înțeles, pe placul societății? Dani Alves să le fi arătat spectatorilor degetul din mijloc. Să-i fi înjurat printre dinți, la rândul său. Așa ar fi făcut majoritatea, iar ceilalți ar fi zis: „păi, are dreptate omul, s-a apărat de idioți”. Când răspunzi unor astfel de persoane în felul ales de ele, așteptat de ele, începi să le semeni, vrei, nu vrei. Papa Ioan Paul al II-lea avea o vorbă: „Niciun război pe lumea asta nu poate fi sfânt. Doar pacea e sfântă”.
Și ce a făcut brazilianul? (vezi în filmulețul de mai jos) Citește în continuare »
De-ai ști că azi e ultima ta zi…
Bronnie Ware e o scriitoare care și-a petrecut mai mulți ani ca asistentă într-o secție de bolnavi incurabil, aflați în fază terminală. Dacă vrei să vezi cum se comportă asemenea oameni aflați sub îngrijire paliativă, care își așteaptă cuminți ultima zi, ajutați fiind să sufere mai puțin, îți recomand Hospice Casa Speranței (București și Brașov). Fă-le o vizită! Te asigur că-ți schimbă viața. Măcar puțin și în bine, cred!
Dar să revin la Bronnie Ware. Femeia a publicat o carte – The Top Five Regrets of the Dying: A Life Transformed by the Dearly Departing – cele mai auzite 5 regrete pe patul de moarte. Ale unor oameni ce au plecat de-aici în mod prematur, care și-au revăzut scurt filmul vieții și care ar fi rescris multe episoade din el…
Cel mai des invocat regret al muribunzilor este primul din listă.
Schimbă felul în care-i vezi pe ceilalți!
Cam așa vedem, în general, oamenii din jurul nostru. Îi vedem doar pe ăia care ne interesează. Sau nici măcar pe ei… Suntem absenți atunci când ce e în jur nu contează. Și, de multe ori, ceea ce avem impresia că ar conta chiar nu contează cu adevărat.
Închipuie-ți că omul fără adăpost, care doarme pe trotuar, ți-ar fi cineva extrem de apropiat. Mamă, tată, frate, fiu… „Nu se poate!” îți vine să zici. „N-are cum!” Și totuși, dacă faci un scurt exercițiu de imaginație, ce gânduri, ce emoții, ce trăiri preiau controlul asupra ta? Hmmm…
Uită-te la filmulețul de mai jos! Citește în continuare »
Hai, ia un gram de fericire de-aici! E gratis. :)
Fiecare persoană pe care o vei întâlni astăzi, indiferent cum o vei considera tu – bună sau rea – va fi o lecție de învățat, va fi o poveste de împărtășit, va fi o dorință de împlinit. Să fii fericit nu e nevoie să lupți. Trebuie, mai degrabă, să-ți dai voie. Încearcă, măcar o dată pe zi, atunci când te afli într-o situație limită, conflictuală, neplăcută, încearcă să ierți ca și când nu ți s-ar întâmpla ție. I s-ar întâmpla unui străin. O data pe zi! Și vezi ce se întâmplă după.
Oamenilor le e greu sa fie fericiti pentru ca vad trecutul mai frumos decat a fost, vad prezentul mai rau decat este și viitorul mai dificil decat va fi. A spus-o Marcel Pagnol, fost scriitor, dramaturg și cineast francez. Citește în continuare »
Competiția, Concurența… Cel mai bun
Un american povestea despre efectul competiției asupra vieții sale. Omul a urmat facultatea de medicină în Elveția, unde exista un grup destul de mare de americani. Doctorul istorisește că unii dintre studenți au fost șocați când și-au dat seama că acolo nu exista practica acordării de note, nu se dădeau premii, nu exista listă specială a decanului cu studenții preferați, nu se ierarhiza locul 1 sau 2 pe an, la studii. Fie treceai, fie nu. Povestea omul: „Unii dintre noi chiar n-au fost în stare să conceapă așa ceva. Deveniseră aproape paranoici. Erau convinși că trebuie să fie un fel de șmecherie la mijloc”. Recunoașteți astfel de convingeri, de situații, de trăiri, dragi români? Drept urmare, câțiva studenți s-au mutat la alte facultăți. Citește în continuare »
CNN + Business Insider + Jared Leto despre salina Turda
CNN plasează salina Turda pe locul 2 în topul celor mai atractive locuri subterane din lume! Asta, după ce Business Insider, în luna februarie, a decis că aceeași salină e primul obiectiv turistic subteran pe care un om trebuie să-l vadă într-o viață!
Jared Leto, câștigătorul premiului Oscar, anul acesta, pentru rolul secundar din „Dallas Buyers Club”, și solistul trupei „30 Seconds to Mars“ (care urmează să concerteze la București pe 5 iulie), a apreciat pe contul său de twitter că salina Turda e un foarte tare parc subteran de distracții, pe locul unei foste mine de sare. Ulterior, a primit o invitație de a vizita salina chiar din partea directorului său. Și s-ar părea că Jared Leto va da curs invitației.
În 2012, am făcut acolo o ediție a emisiunii Next Top Model. E fabulos acel loc, din multe puncte de vedere!
O bucată de România. Dacă n-ai văzut-o pe viu, uite-o în filmulețul de mai jos.
DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog! 