Lună: Mai 2014

Câteva cuvinte care schimbă ziua

Publicat pe Actualizat pe

dumnezeuSunt lucruri care, dacă le-am auzi ori le-am spune mai des, ar face adevărate minuni în viețile noastre și ale altora. Știu, ne dorim întâi să le auzim mai des, abia apoi să le spunem mai des, la rândul nostru. „Dacă par slab? dacă par ridicol? dacă pic de fraier? dacă par penibil? dacă râde lumea de mine?…” Și mai bine ținem pentru noi. Mai ales că unele lucruri „se subînțeleg, de ce să le spunem întruna? le știe deja.”

Psihologic, pentru latura noastră mental-emoțională, aceste expresii scurte înseamnă enorm, fie că suntem bărbați, fie că suntem femei; fie că suntem copii, fie că suntem adulți. Bărbații au des tendința să ascundă ceea ce simt sau chiar să nege din dorința de a nu părea slabi în ochii lumii, de a păstra acea imagine de bărbat alpha. Citește în continuare »

In the Mood for Love. Chinezesc, fără karate

Publicat pe

itmfl1Am găsit, cândva, un rând despre el pe blogul Lolei. Un rând frumos. Așa face viața de fiecare dată: îți dă mereu lecția de care ai cea mai mare nevoie. Îți place sau nu, dr. Richard Bandler spune că ți se întâmplă în această clipă cel mai potrivit lucru care ți s-ar putea întâmpla în această clipă. 🙂

Filmul e făcut de chinezii din Hong Kong, în 2000. Cu respectiva ocazie, regizorul Kar Wai Wong, născut în Shanghai, a fost chiar nominalizat la un premiu BAFTA. După părerea mea, meritat. E primul chinez premiat la Cannes, în 1997. Deși, omul nu a făcut în viața lui nicio școală de film!!! E fanul lui Ingmar Bergman. S-a uitat mult la producțiile americane, dar trece totul prin karma orientală. Iar actorul din rolul principal, Tony Leung, a luat premiu la Cannes pentru interpretare masculină. Citește în continuare »

Chiar se întâmplă în România!

Publicat pe Actualizat pe

atAndrei Tudose are 38 de ani, a ocupat funcție cu bani mulți, la Vodafone Germania. Timp de 6 ani. Și i s-a luat. A vrut înapoi în România. Pentru că-i era rău acolo? Nu; pentru că știa că se poate și aici.

„Noi ne naștem extraordinari. Dar ajungem în școală unde învățăm că nu suntem suficient de buni. Întotdeauna o să afli că Ionel este mai bun ca tine la matematică și, oricât de bun ești tu la muzică, nu prea mai contează. Trece timpul, alte studii. Citește în continuare »

Chaplin trăiește

Publicat pe

charlie-chaplinToată lumea îl place pe Chaplin, nu? Ce a rămas în urma lui se putea numi, la vremea respectivă, clarviziune, anticipare, inovație, umor autentic și drama vieții, echilibru și mesaje profunde. Astăzi, toate acestea, adeverite, consumate, se numesc simplu înțelepciune. E și înțelepciunea o artă.

Citește mai jos niște vorbe de-ale cineastului, spuse cu… mai bine de 70 de ani în urmă, și vezi (subtitrat) discursul de senzație, anticipativ, ce i-ar putea aparține și astăzi omului care, inițial, se lasă dus de val, dar care-și revine, înțelege pentru ce s-a născut… Și nu suntem puțini cei care, în mod inconștient, ne lăsăm pradă unui val nefericit… Chiar dacă nu rezonezi cu tot ce spune Chaplin, ceva-ceva de-acolo tot poate schimba ceva la tine, în bine. Citește în continuare »

Dependența de aplauze

Publicat pe Actualizat pe

aplauze2(titlu din Prosportul de azi) Mircea Sandu, alias Nașu’: „Marii fotbaliști internaționali au înghițit iarba și și-au rupt picioarele pentru noi”.

Genul de mentalitate la care ar fi foarte necesar să mai lucrăm. Doar odată cu îmbunătățirea mentalității se schimbă acțiunile noastre; iar acțiunile înseamnă mai multă satisfacție personală și un mai bun nivel de trai.

Marii fotbaliști, marii sportivi, marii actori, marii artiști, în general, au făcut ce au făcut în primul rând PENTRU EI ÎNȘIȘI. Pentru împlinirea lor ca oameni, din pasiune personală, pentru pâinea lor, pentru aprecierile și aplauzele noastre. Dacă au mai și greșit, merită iertați, ca orice om. Dar în niciun caz nu se poate spune că tot ce au făcut au făcut pentru noi. Sau în primul rând pentru noi. Sau pentru țară. Înseamnă că eu muncesc în primul rând pentru alții? Pentru țară?  Tu muncești în primul rând pentru alții și pentru țară? Îmi pare rău s-o spun, dar asta e demagogie. Psiho-neurologia Citește în continuare »

Ce ne mai place shaorma cu de toate!… :)

Publicat pe

ploaiaSunt curios dacă persoanele care postează citatul ăsta pe facebook/blog/site și cele care dau like folosesc vreodată umbrela când plouă, se bagă vreodată la umbră când arde soarele sau închid vreodată fereastra când bate vântul… Ori poate principiul respectiv se aplică doar în cazul altora, bineînțeles… 🙂 Asemănător cu : „frumoasă țară, păcat că-i locuită”. Păcat că-i locuită de ceilalți, nu de cel care o spune. El e perfect, nu? 🙂

Când în loc să privim continuu la televizor, vom mai privi din când în când și în oglindă, țara asta locuită se va schimba fără să ne dăm seama. Va semăna cu alea unde am vrea să trăim, dar ne e teamă să emigrăm…

Știu, există și varianta în care ne plac citatele cu de toate pentru că sună frumos ori pentru autorii lor prea celebri… 🙂

Încă o poveste românească

Publicat pe

arCitez de pe pavot.ro: Andreea Retinschi a terminat facultatea Guelph-Humber din Toronto cu dublă diplomă în Studii de Comunicare și Imagine – Fotografie. A avut apariții în reviste precum PhotoMagazine, FotoVideo, All Hollow, Viva, InStyle, Tabu. Locuiește împreună cu bunica ei, aproximativ 10 pisici și un câine pe care îl cheamă Câine.  În fotografie își dorește să creeze povești, nu fotografii, iar lucrurile ei preferate sunt: ploaia, designul interior, berea rece, replicile din Closer, cartofii prajiți dulci și băile cu spumă.

Am avut ocazia să lucrez cu ea la Next Top Model, cu vreo doi ani în urmă. Și-a făcut excelent treaba!

“Momentul meu decisiv cu fotografia a fost în camera obscură; eram singură, după sfârșitul programului liceeal, și developam câteva fotografii. Citește în continuare »