nixon

Pariem pe Oscaruri? La noapte, de la 3.00, pe HBO

Publicat pe Actualizat pe

Imi place sa pariez. Sa cred ca pot juriza corect/exact niste filme, niste nominalizari. Deci nu pariez neaparat si-ntotdeauna pe cel mai bun film/actor/regizor etc. Pariez pe cine cred ca se incadreaza cel mai bine in tiparele sentimentale americane. Nu e ca in fotbal. E…altfel. Tzii cont de valoarea generala a filmului, de interpretare, de cultura americana, de relatii, de Oscaruri anterioare si de simpatii vs. antipatii. Ai grija ca unul a castigat anul trecut, acum doi ani, deci nu-i mai dau astia si-n 2009. Te gandesti ca X-ulescu a facut o gramada de filme tari la viata lui, n-a apucat sa castige nimic pana acum si cine stie daca la anul il vom mai vedea in campul muncii? Adica dati-i odata statueta!

Apropo: se zice ca bugetul ceremoniei din acest an e cam intrat la apa. Mai putine covoare rosii, mai putin caviar dupa festivitate… Dar asta chiar n-are nicio importanta pentru filmele in sine.

Si atunci, eu zic asa:

Cel mai bun film al anului: Slumdog Millionaire. (Un singur lucru nu le-ar putea placea americanilor: ca s-a facut integral in India. Sa vedem cat va cantari asta de la ora 3 incolo.)

Cel mai bun regizor: Danny Boyle, pentru Slumdog Millionaire. (Doar daca nu s-ar oftica americanii prea tare sa premieze un englez pentru un film facut in India; asta mai ales in cazul in care productiei i s-ar rezerva pentru final statueta Best Motion Picture of the Year.)

Cel mai bun actor in rol principal: Sean Penn (pentru Milk) sau Frank Langella (pentru Frost/Nixon).

Cea mai buna actrita in rol principal: Meryl Streep (pentru Doubt), dar mai ales Kate Winslet (pentru The Reader), fiindca a facut doua roluri memorabile in acelasi an, iar europenii i-au dat atat BAFTA in tzara ei, cat si Globul de Aur la Los Angeles, acum cateva saptamani. Stiti ca jurnalistii straini de America sunt cei care acorda Globurile an de an. In 2009 au cam dat cu mucii-n fasole. Vicky Cristina Barcelona cel mai bun film (musical/comedy) al anului?!? Fassss…

Continuam cu Oscarurile (a 81-a editie) ce se vor imparti duminica noaptea, de la 3.00, pe HBO. Iata incotro le vad eu plecate:

Cel mai bun actor in rol secundar: Philip Seymour Hoffman (in Doubt).

Cea mai buna actrita in rol secundar: Amy Adams (in Doubt) sau Penelope Cruz (in Vicky Cristina Barcelona).

Cel mai bun scenariu adaptat: Frost/Nixon sau Slumdog Millionaire.

Cel mai bun scenariu original: In Bruges sau Milk.

Imi pare rau ca n-am vazut niciun film strain, dar nici nu le-am prea gasit, oricat le-am tot cautat.

Cel mai slab film dintre alea cu nominalizari importante? Tropic Thunder (cu Ben Stiller – regizor, bleah!, si rol principal masculin) si Australia (cu Nicoleta Kidman). Bine, premiul asta nu se acorda, insa ar cam trebui. 🙂

Asta ar fi lista mea restransa de preferate la Oscar 2009. Sa vedem cate-mi ies, daca-mi ies.As putea sa ma insel amarnic, sa nu gandesc deloc  ca un academician american. Am judecat corect in proportie de vreo 90% la BAFTA, dar aia-s europeni, na. Pariem? 🙂

1604980224_8499238417

Frost vs Nixon

Publicat pe Actualizat pe

Bendeac (de la Mondenii) zice ca Changeling e peste Frost/Nixon. Nu e. Adica pe mine, filmul lui Ron Howard m-a dat pe spate desi stiam care a fost deznodamantul real al povestii, stiam ca interviul luat de Frost lui Nixon, la ceva timp dupa demisia ultimului de la Casa Alba, l-a ingropat definitiv (d.p.d.v. politic) pe fostul presedinte american.

Regizorul Ron Howard se intoarce cu o realizare de exceptie dupa  usurelul The Da Vinci Code ori dupa meseriasul Cinderella Man. Iar Frank Langella in rolul lui Nixon e bestial! Nu stiu daca l-au cautat prea mult, insa omul are o carisma in film de nu-mi vine sa cred. E nominalizat la Oscar pentru rol principal masculin si cred ca are si sanse sa plece acasa cu statueta. Poate si Howard pentru regie sau Universal la categoria Cel mai bun film al anului, dar asta-i mai greu. 5 nominalizari la Oscar are in total Frost/Nixon anul acesta.

Excelent scris/regizat modul in care Nixon il face praf initial pe David Frost, un prezentator englez de divertisment decis sa dea lovitura vietii cu un interviu luat celui mai controversat personaj al momentului. Si felul in care, la final, Nixon se recunoaste invins, trecand de la extaz la agonie, de la relansare politica la cufundare in uitare, mi-a placut la nebunie! Doar ca, in realitate, Nixon n-a fost chiar atat de carismatic, de ucigator din vorbe, din filozofeli meseriase si din atitudine de campion precum in film. Daca vreti sa vedeti un fragment din interviul realizat in anii ’70, intrati aici.

Nu stiu cata valoare istorica are pelicula, dar pe mine m-a impresionat in mod pozitiv, o voi tine minte si cred ca mi-a placut mai mult decat orice alta abordare cinematografica a afacerii Watergate. Ma gandesc ca daca Nixon ar fi fost fix ca-n povestea de pe ecran, il mai vedeam o data presedinte al Statelor lui Unite.

Ce nota i-as da filmului? 8 pe bune.

062652h1