indieni

Umilința cerșetorului vs Umilința luptătorului

Publicat pe Actualizat pe

luptatorulPoți vedea viața ca pe o luptă. Pe tine, ca pe un Luptător. Care pierde sau câștigă, după cum tu decizi. Nu alții. Tu. Tu decizi dacă uneori câștigi, alteori înveți… sau uneori câștigi, alteori pierzi.

În cele din urmă, Luptătorul face pace cu el însuși. Abia atunci poate face pace cu restul lumii. Abia când nu mai vede în război, în luptă, în răzbunarea cotidiană calea către mai bine, Luptătorul (Războinicul), ca arhetiph, se combină în mod ideal cu celelalte arhetipuri interioare și rezultă ceea ce inteligența emoțională numește arhetipul Magicianului. Acel grad de maturitate personală care-i permite omului să fie fericit indiferent de circumstanțele exterioare. Fără să mai simtă nevoia să pedepsească ori să supună pe cineva. Omul care încă nici nu tinde către o astfel de viață e departe de fericire, de succesul autentic. Citește în continuare »

Slumdog Millionaire. Pfuaaa!

Publicat pe Actualizat pe

Stiu, e cu indieni si e facut la ei acasa. Producatorul – american, regizorul – britanic. Danny Boyle, omul care a rupt gura targului in ’96 cu Trainspotting.

Cu aceasta realizare, anglo-americanii i-au bagat in lumea buna a filmului pe bollywoodieni. Au intrerupt (pentru cat timp?) nesfarsita serie a filmelor cu muzici, dansuri si lacrimi brunete din tzara celui mai mare producator cinematografic din lume: India.

Actorii se comporta bine. Nu canta deloc, desi cursul povestii seamana izbitor cu traditionalele telenovele pentru marile ecrane. Insa totul e scris, filmat, realizat atat de ca lumea, incat la final esti tentat sa zici: Da, frate, e filmul anului!

Are 10 nominalizari la Oscar.

Daca va era dor de Virgil Iantu…joaca si el, dar in varianta indiana. De fapt, in jurul emisiunii-concurs „Vrei sa fii milionar” se invarte totul. Un pusti care castiga ce n-a castigat nimeni vreodata in tzara lui la aceasta emisiune. Si-atunci, stramosii minoritarilor nostri arsi de soare il suspecteaza de blat. De aranjamente. Doar ca el, saracul, o incaseaza degeaba, intrebarile vizau niste personaje ori evenimente foarte concrete si marcante din viata lui. Cum ar fi baitza salvatoare intr-o hazna. 🙂 Cah! Cred ca fiecare dintre noi retine mici si aparent nesemnificative fetze, nume, notiuni datorita sau din cauza unor intamplari conexe greu de uitat.

Nu va spun care-i finalul, ca seamana cu toate indienele pe care le-ati vazut vreodata pana acum, daca le-ati vazut. Dintr-o pornire obsesiva, traditionala, sau ca o subtila ironie la ceva ce lor nu le lipseste din filme nicicum, povestea extrem de bine pusa la punct se termina cu un dans al tuturor celor care tranziteaza o gara, ca na! nu s-au putut abtine, ii manca in talpa. Doar Raj Kapoor lipsea din peisaj.

Nota mea pentru filmul lor: macar 8,5. Merita toti banii.

Update 13.01.2009: Ma simt, o data-n plus, european. Filmul a avut 11 nominalizari la BAFTA, din care s-a ales cu 7 premii. Cel mai bun film al anului trecut, cea mai buna regie, cea mai buna muzica, cel mai bun scenariu adaptat… Iar indianul Dev Patel (din rolul principal) a fost si el nominalizat. Pentru ca merita, chiar daca americanii nu-l vad cu ochi tocmai buni. Terminand de vizionat cam tot ce au crezut englezii si americanii ca merita premiat pe 2008, pot spune cu mana pe inima ca Slumdog Millionaire nu e deloc perfect, dar e numarul 1.

2008_slumdog_millionaire_007

Sursa imaginii: allmoviephoto.