Lună: februarie 2014
Iubirea nu face rating. Face mai mult decât atât
„Sînt un hater!”, declară, mîndru, MM Stoica atunci cînd reușește să provoace scandal în jurul său. Pentru că unii îl aplaudă, îl susțin, îi spun ce inteligent și ce puternic e. Iar el devine în fiecare zi și mai hater.
Andrei Vochin, un jurnalist/editorialist înțelept, din gama celor pe cale de dispariție, a scris pe blogul său, aici, despre opusul hater-ului. Despre lover. Nu, nu despre macho. 🙂 Lover în accepțiunea sa naturală, a omului care iubește frumosul. Cel care ne poate determina, poate inconștient, să-i urmăm exemplul. Citește în continuare »
Legea Efortului Minim
Inteligența naturii funcționează fără nici cel mai mic efort. Țăranul aruncă sămânța, sămânța se afundă în pământ, iar țăranul știe că ea va încolți singură, va răsări planta singură, va rodi, iar el va culege rodul. Nu stă să dezgroape sămânța în fiecare zi doar pentru a se asigura că ea încolțește. Fiindcă îndoiala astfel manifestată va strica bunul mers al lucrurilor, iar sămânța, privată de căldura și siguranța pământului care o acoperă, nu va mai încolți niciodată. Țăranul, atunci când seamănă, are deja în minte recolta de anul viitor, o vede, o simte, zâmbește cu gândul la belșug, povestește și altora despre ce va face cu toată recolta aia. Citește în continuare »
Before Midnight. Julitură la sentiment :)
Richard Linklater a ajuns la ultima parte a trilogiei „Before”. Probabil. 🙂 Before Sunrise, Before Sunset și, acum, Before Midnight. Cu aceiași Ethan Hawke și franțuzoaica Julie Delpy în rolurile porumbeilor peste care au trecut anii, vreo 18 la număr. Richard Linklater are ceva din Woody Allen. Iubiri, conflicte cuminți, amintiri, artă, soare și locuri frumoase. Sunt îndrăgostit de filmele astea trei. Le-am văzut de fiecare dată în preajma anului în care s-au făcut: 1995, 2004, 2013. Citește în continuare »
4 întrebări simple. De la tine pentru tine
De multe ori, în loc să acționăm, reacționăm. „La cald”, cum s-ar zice. Mai târziu, s-ar putea să ne pară rău. Ori s-ar putea să nu ne pară, dar să ne fi luat-o totuși gura pe dinainte, cu rezultate nu dintre cele mai frumoase.
Atenția simplă, sănătoasă pe ceea ce spui acum, pe ceea ce faci acum se transformă într-un exercițiu psihic foarte benefic, într-un exercițiu mental-emoțional care educă răbdarea, calmul, intuiția, detașarea, inspirația, reducerea unui orgoliu exacerbat, capacitatea de a lua hotărârile care-ți creează cel mai mult bine acum și după. Citește în continuare »
Philomena. Simplu, de suflet
O tânără irlandeză, simplă și naivă, ajunge în pat cu primul bărbat care-i făcuse vreodată curte. Frumos, îndrăzneț, atrăgător. Toată viața avea să-l considere astfel, deși a lăsat-o cu un copil, iar tatăl ei a renegat-o, spunându-le tuturor că a murit. Maicile au ajutat-o să nască, apoi i-au vândut băiețelul unei familii americane. Timp de 50 de ani, femeia și-a căutat fiul fără niciun succes. I se spusese că orfelinatul ținut de maici a trecut printr-un incendiu, iar arhiva arsese complet. Singurul document salvat a fost un act prin care ea putea fi oprită în vreun fel să-și mai găsească vreodată copilul. Dar apare un individ serios, Martin Sixsmith, educat, ateu, jurnalist de școală veche, care se ocupă de treburi serioase, nu de povești de viață, cinic și bine intenționat. Proaspăt demis dintr-o funcție de purtător de cuvânt al Guvernului. Omul se oferă să o ajute pe Philomena în încercarea ei de a-și găsi fiul despre care nu vorbise nimănui timp de 50 de ani. Dar ajutorul ăsta avea să presupună o carte publicată, faimă și bani. Prioritățile din viața lui Martin. Totul se reduce la un troc. Citește în continuare »
3D direct prin ochii tăi :)
Să ne jucăm puțin. Asta e o stereogramă. Un desen pe care, odată ce ți-ai fotofocusat privirea (în loc să o privești în mod obișnuit), o vei vedea 3D. Și va arăta, te asigur, mult mai frumos decât atunci când o vezi simplu.
Cum reușești așa ceva? Fă poza postată de mine cât mai mare pe desktopul tău. Apropie-ți ochii de monitor privind fix către punctul pe care l-am desenat pe marginea de sus. Încearcă să clipești cât mai puțin. Citește în continuare »
Puterea de a deveni Tu
Pe măsură ce gradul de atașament față de lucruri, de convingeri, de idei și de oameni din viața noastră crește, întrebarea “cine sunt eu?” va primi tot mai des răspunsuri potrivite întrebării “ce sunt eu?”.
„Suferința apare atunci când așteptăm ca ceilalți să ne iubească în felul dorit de noi.” Paulo Coelho.
În realitate, nu depindem de ceilalți. Ei sunt doar o continuare a noastră. Fii fericit cu tine însuți, e o prioritate! Când vor simți asta, ceilalți se vor apropia de tine și-ți vor admira, împărtăși, continua fericirea!
Ține minte: greșelile pe care le faci nu te definesc! Doar te ghidează.
12 Years a Slave. Culoarea care te condamnă
Mereu am apreciat cu câtă lejeritate și diversitate a părerilor individuale își expun americanii istoria. Nu știu să existe o altă națiune care să-și întindă astfel în fața ochilor planetari propriul trecut, cu bune, cu rele, cu cele mai bune și cu cele mai rele, cosmetizate, exagerate sau poate chiar așa cum s-or fi întâmplat. Sclavagismul, prigonirea nativilor de pe continent, războaiele civile interne, sistemul social defect… Nu mă refer la prezent. Prezentul are mereu parte de critică, fiindcă întotdeauna te situezi, măcar mental, într-o tabără sau alta a societății contemporane. Nu au americanii o istorie prea lungă, dar ajungi să o cunoști îndeaproape fără să înveți despre ea la școală. Cred că deja știm mai multe despre ai lor decât despre ai noștri. Citește în continuare »
„Aceste cuvinte ne doare” (postare pentru adulți :)
Încurcate sunt căile… limbilor. 🙂 Eh, da, am înlocuit un cuvânt din zicala populară, cu gândul la ambiguitățile unor înțelesuri lingvistice. Despre asta era vorba, nu despre cine știe ce limbi v-au venit în minte. 🙂
Fiecare limbă, cred, are niște cuvinte care la alții înseamnă cu totul altceva. Uneori, mergem într-o țară străină, e nevoie să folosim un cuvânt în public și ni se încleștează maxilarele pentru că, acasă, cuvântul ăla se aude doar între prieteni. Exemplul cel mai concludent e vorba ‘ceea care creează o repulsie pudicilor din România, dar care chiar nu poate lipsi din vocabularul curent al portughezilor. Citește în continuare »
Dallas Buyers Club. Îndrăznește să trăiești!
Ron Woodroof. Diagnostic: SIDA. Doctorii i-au spus simplu: „Mai ai 30 de zile… Pune-ți ordine în lucruri.”. A mai trăit 7 ani. Dintr-un nebun nociv pentru toată lumea, s-a transformat într-un nebun pasionat de viață. De a lui și de a celor care aveau nevoie. A ajuns în instanță, încercând să schimbe Constituția. A făcut un deranj social care a atras atenția asupra industriei farmaceutice din Statele Unite. Un electrician.
Din cele 9 nominalizate la „Cel mai bun film al anului” – Oscar 2014, vreo 5 se bazează pe fapte reale, sunt biografice. La fel și Dallas Buyers Club. Citește în continuare »
DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog! 