Pe umarul lui Moromete

Publicat pe Actualizat pe

Aseara am trecut pe la Moromete. Da, Moromete-sexperimentatorul, cel despre care am tot povestit aici, pe blog. De fapt… suntem nu doar foarte buni prieteni, ci si ex-colegi, acum pot s-o recunosc. Colegi de radio. Om ca el… foaaarte rar intalnesti! E genul de „prieten pana la moarte”. Mi-a cantat la chitară si lăută de inima albastra de mai aveam putin si ne taiam venele impreuna. Am baut asa cum nu o fac niciodata si am depanat. Nu povesti de budoar, ci unele… altfel.

Tu ce faci cand nu mai stii ce sa faci? Am mai pus cuiva intrebarea zilele trecute. Mi-a dat o lista de raspunsuri frumoase, sincere, optimiste… Dar eu nu gaseam la mine niciunul dintre raspunsurile respective…

Nu detaliez. Nu mi-am expus niciodata viata strict personala pe blog, pe facebook, pe net in general. N-o sa fiu niciodata HappyHour sau Acces Direct cu mine insumi. Stau doar si ma intreb ce sa fac pentru ca anul 2011 sa-mi fie irepetabil in viata. Pun in balanta bunele si relele. Bunele sunt multe, sunt mari, sunt indestulatoare, sunt evidente. Relele sunt… alea care conteaza, ca de obicei.

Am reusit, in sfarsit, sa constat pe pielea mea că, in viata, nimic nu e intamplator. Că toate se petrec cu un scop si tre’ sa stii cand, cum, ce alegere sa faci. Că se poate ca, atunci cand crezi ca ai tras cartea castigatoare, cartea cartilor, sa fie, dimpotriva, ratarea vietii tale. Că un necaz nu vine niciodata singur. Că viata nu poate fi la infinit buna pentru simplul motiv ca tu insuti nu esti la infinit bun… Ca totul se plateste mai devreme sau mai tarziu… As vrea sa zic „stop”, da’ parca pot?… Si doare.

Exista alegeri care iti schimba viata… si persoane care iti schimba alegerile…

Mi-ar fi placut sa postez o piesa in aromână cantată de Moromete, dar nu stiu cum din punct de vedere tehnic.

Bine, nu luati textul asta in considerare; e doar o prostie a sufletului meu.

24 de gânduri despre „Pe umarul lui Moromete

    szqwer a spus:
    octombrie 30, 2011 la 5:03 pm

    Si pentru ca in viata nimic nu e intamplator si eu mai cred cu tarie ca ce ti-e scris in frunte ti-e pus, lasa lucrurile sa se rezlve de la sine, oricate fortari de lucruri sau situatii ai face, daca e sa se intample…va fi, daca nu, nu.Bafta doc in a-ti iesi lucrurile dupa sufletul si dorinta ta!

    monica a spus:
    octombrie 30, 2011 la 5:07 pm

    …sufletul tau, sufletul meu, sufletele noastre…conteaza!
    eu cred ca toti huameni care au nitzel de constiinta incep sa isi puna intrebari din astea. si da, concluzia este ca what goes around comes around si ca toate se intampla cu un scop…dar pe asta ai auzit-o, nu numia ca se intampla cu un scop dar ca totul e spre binele tau (wtf! asta nu o pot intelege…ca de doare sufletul de mori si ti se spune…de catre univers nu de altcineva „e spre binele tau”)…asa ca suck it up and move on…or keep walking…important e sa iti pui intreberi…raspunsurile or sa apara la timpul potrivit!
    habar n-am de ce am scris ce am scris 🙂
    numai bine si tie si la moro…
    si un alt film pe care sper sa il gasesti la o calitate rezonabila pe torrente THE WARRIOR’S WAY!

    drstoica a răspuns:
    octombrie 30, 2011 la 6:50 pm

    @szqwer: Sincer, eu nu cred in treaba cu scrisul in frunte… Cred ca exista totusi liberul arbitru, iar noi alegem intre alba si neagra.

    drstoica a răspuns:
    octombrie 30, 2011 la 6:54 pm

    @monica: Da, dar pana la raspunsuri, te ucid intrebarile. 🙂
    Multumesc. Inclusiv pentru recomandarea de film.

    monica a spus:
    octombrie 30, 2011 la 8:08 pm

    ei si tu acuma! daca te ucideau erai under! scuze, nu m-am putut abtine cu gluma asta de doi bani! 🙂
    nu ma bag in filozofii si crede-ma ca stiu cum e sa te doara „intrebarile”…si doamne cate intrebari mai am…si problema e ca sunt constienta ca s-ar putea (si mai mult ca sigur) sa nu aflu niciodata unele raspunsuri…dar in acelasi timp nu pot sa imi imaginez viata fara „intrebari”. moromete al tau mi-a amintit de un prieten al meu, bijoux…si prietenul lui victor, ei artisti, eu medicinista, le gateam varza calita si ei imi cantau la chitara si imi citeau poezii in premiera…si atat! 🙂 ce vremuri…dar ce minunatie sa ai prieteni din astia!

    monica a spus:
    octombrie 30, 2011 la 8:18 pm

    si acum chiar ca ma bag ca musca in lapte…si eu cred in liberu’ arbitru dar mai cred si ca avem mai multa „putere” de a face rau sau bine (noua sau altora) decat vrem sa recunoastem sau sa constientizam…si atunci dam vina pe ics sau pe zed…majoritatea lucrurilor ni se intampla pentru ca o cautam cu lumanarea…dar e mai simplu sa credem altceva!
    gata! 🙂 nu-mi cer scuze ca stiu ca apreiezi…puncte de vedere!

    Cleo a spus:
    octombrie 30, 2011 la 8:38 pm

    Ce fac atunci cand nu mai stiu ce sa fac?
    Am avut un moment dificil in 2008 si am trecut peste el fara intrebari. Probabil nu e bine asa, mi s-a repetat in 2010, mai agresiv, mai coplesitor…si-atunci ma trezeam din somn cu intrebarea: ‘sunt suficient de pregatiti cei doi copiii (ai mei) pentru viata?’. Si cand iti raspunzi cinstit, un da si un nu, te agati de viata cu dintii. Ma bucur ca am ocazia sa transform un ‘nu’ in da…in rest totul e desertaciune.

    Ca femeie, desi imi vine uneori sa beau, dar din pacate nu pot pentru ca am o repulsie viscerala pt asta, plang una buna, apoi fac o baie si ma culc. Suferinta o descompun raspunzandu-mi cinstit la intrebarile cu ‘de ce’, a doua zi. Nu stiu cum naiba, dar functioneste :), a doua zi sunt functuionala. Dar, inainte de momentul pe muchie 2010, plangeam mai multe zile. Acu…inteleg ca lucrurile pur si simplu se intampla, iar raspunsurile gasite de mine nu sunt neaprat si cele adevarate, asa ca si partea asta am lasat-o mai moale.
    Dar…de exemplu…cand esti parasit…mai conteaza de ce? pentru cine? pentru ce? pentru mine, nu. Mie imi ajunge un ‘te parasesc’ si eu am sa zic: ‘bine, du-te’.

    Slava cerului ca nu esti perfect, cum spui si tu, in viata facem alegeri…tu ce alegi sa faci cu ceea ce ti s-a intamplat rau? Te lasi absorbit sau intelegi invatatura si mergi mai departe?
    Ai vazut ca ai avut parte si de panaceu, stai cu ochii in partea lucrurilor bune de care ai avut parte.
    Nu, nu esti perfect, doctore!
    Ceea ce ma bucura, pentru ca sunt alergica la perfecti.
    Si orice suferinta ne purifica, o data in plus.

    drstoica a răspuns:
    octombrie 30, 2011 la 8:56 pm

    @monica: Imi pun intrebari de cand ma stiu. Dar in marea majoritate a cazurilor mi-am si raspuns la ele. Nu inteleg de ce acum nu ma mai pricep deloc sa fac asta…
    Nu te bagi ca nicio musca, fii linistita! 🙂
    „cred ca avem mai multa “putere” de a face rau sau bine (noua sau altora) decat vrem sa recunoastem sau sa constientizam…si atunci dam vina pe ics sau pe zed…majoritatea lucrurilor ni se intampla pentru ca o cautam cu lumanarea…”
    Perfect spus!

    drstoica a răspuns:
    octombrie 30, 2011 la 9:00 pm

    @Cleo: Recunosc ca nici 2010 nu mi-a fost un an senzational. Din cateva puncte de vedere.
    E doar o panta descendenta dupa prea mult urcuș. Cel mai rau e atunci cand crezi ca esti aproape in varf si simti ca toata lumea e a ta. Dar brusc, se intoarce roata…

    monica a spus:
    octombrie 30, 2011 la 9:27 pm

    ei na! eu vorbeam de intrebarile fara de raspuns! sau la care raspunzi foarte greu! 🙂 🙂 🙂

    monica a spus:
    octombrie 30, 2011 la 9:38 pm

    si de ce nu te mai „pricepi’…nu imi dau cu parerea, ca numai tu poti sa iti raspunzi la intrebarea asta :)…ca de as stii ti-as spune; si de as spune ar fi numai filozofie sau apa de ploaie!

    drstoica a răspuns:
    octombrie 30, 2011 la 10:06 pm

    Habar n-am de ce… Poate pentru ca prea mi-am raspuns la toate pana cu vreun an, doi in urma? 🙂

    monica a spus:
    octombrie 31, 2011 la 12:48 am

    sanatate sa fie … 🙂

    Cristina a spus:
    octombrie 31, 2011 la 1:23 am

    Cum mereu iti spuneam, nimic nu este intamplator. Cred cu tarie in asta.
    Pe de alta parte, poate ca ar trebui sa privesti viata si dintr-un alt unghi.

    Romana a spus:
    octombrie 31, 2011 la 1:37 am

    Doctore, eu zic ca e un lucru bun sa-ti pui intrebari. Asta inseamna ca evoluezi. Daca nu ai raspuns la intrebari inseamna ca nu esti inca pregatit sa stii raspunsul si ca va trebui sa mergi mai departe si cu bune si cu rele.
    Trebuie sa cauti si sa gasesti.
    Daca nu gasesti, mai cauti pana cand gasesti.
    Simplu, nu? 🙂

    drstoica a răspuns:
    octombrie 31, 2011 la 2:15 am

    @Cristina: Din cate unghiuri crezi ca poate privi un singur om? 🙂

    drstoica a răspuns:
    octombrie 31, 2011 la 2:16 am

    @Romana: Nici nu m-am gandit pana acum cat poate fi de simplu! 🙂

    The Fairy's Apprentice a spus:
    octombrie 31, 2011 la 8:06 am

    Doctore, anul 2011 iti va fi, intr-adevar, irepetabil in viata, si stii asta foarte bine. Cumva ai ajuns aici datorita unor alegeri si unor cumuli de factori pe care ii stii cel mai bine.
    Sunt insa sigura ca iti va fi mai bine, asa e in natura lucrurilor, iar tu o sa stii sa gusti din nou savoarea vietii, probabil deja o adulmeci. Ceea ce iti lipseste va veni cumva la tine, totul e sa fii pregatit sa primesti acel lucru.
    Ceea ce nu ne omoara ne face mai puternici? Poate, daca reusim sa ne ridicam de pe podea :). Hai, sus!

    drstoica a răspuns:
    octombrie 31, 2011 la 12:34 pm

    M-am ridicat de la podea. Sunt pe scaun. 🙂
    In rest, sper la o noua panta ascendenta…

    habarnam a spus:
    octombrie 31, 2011 la 7:37 pm

    Eu m-am asezat intr-un colt, linistita si stau pana trece, ca doar n-o sa tina o vesnicie. Si daca o sa tina, trebuie sa fiu odihnita. 🙂 Ia vezi, poate merge. 🙂

    drstoica a răspuns:
    octombrie 31, 2011 la 9:45 pm

    M-as aseza in cinci colturi, nu intr-unul! 🙂 Iar maine, dupa asezarile astea, as vrea sa ma trezesc alt om.

    Romana a spus:
    octombrie 31, 2011 la 10:04 pm

    Pai bea o bere. Ca dupa ce bei o bere te simti cu totul alt om.

    Apai omul ala nu ar bea o bere? 😛

    alta decat ieri a spus:
    noiembrie 1, 2011 la 6:37 am

    fiecare zi este irepetabila, chiar si noi suntem altii 😉 este bine sa ne punem intrebari, uneori ni se intampla sa identificam si raspunsul corect, sau, in fine, cel pe care-l consideram ca ne avantajeaza. este dificil sa ai o viziune corecta asupra realitatii, chiar si beneficiarii stravechilor tehnologii”ale sacralitatii, cum le numea Eliade, au fost surprinsi de imprevizibilitatea vietii. uneori ne iese, alteori nu. indiferent de alegerea facuta, este bine sa ne implicam cu pasiune, suntem impacati ca am facut tot ceea ce a tinut de noi in haosul in care traim
    ”…in haos spanzur, dar atarn de Tine” (Nechifor Crainic)
    este o comedie simpatica Chaos Theory
    http://www.imdb.com/title/tt0460745/
    ne ajuta sa ne relaxam vis-a-vis de nereusitele noastre 🙂
    o comedie reusita este
    http://www.imdb.com/video/imdb/vi1581384729/
    asta da schimbare :))

    drstoica a răspuns:
    noiembrie 1, 2011 la 12:54 pm

    @Romana @ alta decat ieri: Multam frumos.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s