umbre

Cum mai înțeleg oamenii ideea de Dumnezeu

Publicat pe

fericireaÎți poți da seama cât de singuri sunt unii oameni atunci când vezi de câte zeci de ori postează zilnic pe facebook. Și te întrebi de ce, de ce se condamnă la atâta singurătate, fiind siguri că alții sunt de vină pentru asta?

Apreciază lucrurile frumoase, dau Like citatelor interesante, postează flori, animale, muzici, niciodată pozele lor sau, dimpotrivă, numai pe ale lor, dar nu fac nimic pentru a ieși din zona de confort, din acea lume interioară care le spune: „nu ai nicio șansă, stai aici, că lumea de afară e rea, că tu nu te pricepi la nimic altceva”. Citește în continuare »

Problema nu e problema în sine

Publicat pe Actualizat pe

judecataRecent, într-un seminar, vorbeam despre umbrele lui Jung, despre proiecțiile pe care mințile noastre le fac în lumea exterioară: când ne deranjează foarte tare ceva la o persoană, când simplul gând ne macină, ne scoate din sărite, Jung spunea că aspectul respectiv reprezintă, de fapt, o parte imatură, limitativă a minții noastre, ceva ce ne aparține nouă, nu doar celorlalți, ceva care necesită conștientizare (identificare și recunoaștere), acceptare și transformare perceptuală.

Un participant la seminar m-a întrebat: „Uite, pe mine mă deranjează la un om când țipă la mine, încercând să-și impună punctul său de vedere cu orice preț. Dar eu chiar nu sunt așa. Cum e asta o proiecție a propriei mele probleme?” Citește în continuare »

Oglinda retrovizoare. Ție ce-ți arată?

Publicat pe

o1Oricât de puțin ne place nouă să credem afirmația următoare, ceea ce vedem, auzim, simțim în fiece clipă nu e realitatea obiectivă. Sunt peste 7 miliarde de realități pe planeta asta. Fiindcă ADN-ul însuși spune că fiecare om e unic în felul lui. Astfel că va vedea permanent cu ochii, va auzi cu urechile, va simți într-un fel sau altul DOAR prin prisma unor filtre extrem de puternice de evaluare și interpretare, create de propriile experiențe de viață. Realitatea înconjurătoare e DOAR o percepție. O spun neurologia, fizica cuantică, psihologia, bio-chimia, filosofia… Cum e înăuntrul nostru – liniște sau invers – așa arată lumea și în afară. Când înăutru se aranjează lucrurile între Eu și Mine, dă soarele frumos și în lumea exterioară.

Ceea ce nu ne place, ce urâm la ceilalți reprezintă, de fapt, propria noastră zonă de umbră (îmi place cum o numește Jung). Citește în continuare »

Împacă-te cu umbrele tale!

Publicat pe

umbreUmbra ne este nespus de penibila. Cand suntem surprinsi asupra unui comportament de umbra, adica asupra unui comportament care nu corespunde idealului Eului nostru, ne rusinam. Acesta este si motivul pentru care avem tendinta de a proiecta asupra altor persoane, de a percepe la altii anumite aspecte mai intunecate ale personalitatii noastre. Acesti oameni sunt țapii nostri ispasitori, la ei ne deranjeaza ceea ce apartine, de fapt, umbrei noastre – sau are, cel putin, o legatura cu aceasta.

Vorbele îi aparțin Verenei Kast, profesor doctor în psihologie.

Citește în continuare »