simona halep

Wozniacki, un fel de Halep

Publicat pe Actualizat pe

halepAstăzi, Simona Halep întâlnește, în semifinala de la Stuttgart, o altă campioană la calitate și valoare umană: Caroline Wozniacki. La fel ca și românca, daneza nu a câștigat niciun turneu de Grand Slam până acum (are 24 de ani), dar a urcat puternic în clasamentul WTA, ajungând, la un moment dat, chiar numărul 1 mondial.

Dincolo de performanțele sportive, Caroline s-a remarcat, în timp, prin câteva lucruri ce nu se vor șterge niciodată din memoria oamenilor. Sunt acele momente, reușite, întâmplări care construiesc un caracter; care conduc, poate în mod nevăzut și nu suficient apreciat, către ceea ce omul vrea cu adevărat să trăiască în viață. Chiar dacă nu realizăm asta și poate afirmăm altceva, fiecare dintre noi preferă fericirea în schimbul gloriei. Citește în continuare »

Întrebare deșteaptă, răspuns înțelept

Publicat pe

simona_halepDe ce o iubește lumea întreagă pe Simona Halep? De ce, în finala din Dubai, toată arena a fost alături de ea, chiar dacă în tribune nu erau români? Întrebare pe care și-a pus-o și Tennis World. Apoi, a și răspuns:

„Ar putea fi simplitatea mişcărilor ei. Ar putea fi faptul că nu arată ca noul prototip de jucătoare modernă de tenis. Nu e snoabă, dar, cel mai important, este o visătoare. Este zâmbitoare şi simplă, arată ca o fetiţă în cel mai mare magazin de dulciuri din oraş. De asemenea, Simona nu este blondă, nu este deosebit de frumoasă, nu este o «fashionista». O fată normală într-o lume mare. O fată talentată care încearcă să-şi îndeplinească visul. Femeile o iubesc pentru că se pot regăsi în ea. Bărbaţii o iubesc pentru că nu este o frumuseţe glacială de neatins. Fanii tenisului o iubesc pentru că are clasă şi ştie cum se joacă acest sport. Este răzbunarea normalităţii. Dacă cineva cu calităţile Simonei poate fi descris astfel.”
Tennis World
Citește în continuare »

Uite-așa se face diferența

Publicat pe Actualizat pe

perceptiaNu e perfectă. Are însă părți extraordinare din care învățăm cu toții, dacă vrem. Le urmăresc permanent evoluția și admir foarte tare doi sportivi români, cu bunele și cu mai puțin bunele lor: Simona Halep și Mircea Lucescu. De la Simona, învăț cu fiece ocazie câte ceva. Dacă n-o aud, n-o văd făcând lucruri noi, măcar îmi întăresc convingerile ascultând-o cum vorbește mereu despre bucuria jocului, despre felul în care alege să gândească.

Pro Tv (în emisiunea „După 20 de ani”) tocmai i-a luat tenismenei un interviu în care fata se descoperă încă și mai mult observatorilor săi. Ar ajuta ca publicul să fie atent la cum e ea inclusiv în afara terenului, ca să poată înțelege cum de reușește în teren ceea ce reușește. Modelele se studiază, iar abilitățile lor se copiază și se integrează, pas cu pas. Nu e greu. E doar de muncă. E mult mai mult decât o apreciere din când în când, gen: „Simona, mă faci mândru de tine, mândru că sunt român”. Citește în continuare »

Halep, în nota ei obișnuită

Publicat pe Actualizat pe

halepE aleasă din nou „Cel mai bun sportiv român al anului”. Nu cred că are cineva ceva de obiectat. 🙂

Printre drumuri și turnee, ne mai dezvăluie cum trăiește un om care știe ce vrea de la viață, care știe că doar asupra sa poate avea control, nu și asupra altora. De aceea nu înjură pe nimeni, ci privește la ea în raport cu ea însăși.

Secretul succesului meu? Sunt relaxata. Asta m-a facut sa ajung unde am ajuns – relaxarea.” În condițiile în care suntem educați să nu ne relaxăm, că pare neimplicare. Să ne agităm încontinuu dacă vrem să fim fericiți. Ei bine, nu suntem. Citește în continuare »

Atitudine de campioană

Publicat pe Actualizat pe

serenawDupă meciul cu Simona Halep, Serena Williams a venit la conferința de presă fără să pară exagerat de afectată. N-a plâns, n-a înjurat, n-a dat vina pe arbitru, pe vreo accidentare sau pe starea emoțională nepotrivită. Un jurnalist a întrebat-o repede, în specificul stil contemporan al presei tabloide, despre cele enumerate mai sus și dacă e frustrată. Se aștepta ca Serena să sară și să muște din el, să-i dea subiect ca lumea de articol senzațional. Răspunsul Serenei? Cu zâmbet. Citește în continuare »

Foame de senzațional, reacție disproporționată

Publicat pe Actualizat pe

sh1Foamea de senzațional bolnav e uriașă, iar foamea asta își devorează propria gură. Nici nu contează din ce anume vine senzaționalul. Autorul unei exprimări apocaliptice e setat, în mod inconștient, nu atât pe mesajul pe care-l transmite, cât pe felul cum o face. Are impresia că dacă transmite curat, cu bun simț, nu e de ajuns, nu-l va băga suficientă lume în seamă. Pe el, omul, nu pe subiectul mesajului său. Pentru că, inconștient și greu de crezut, mesajul ajunge să conteze mai puțin.

Simona Halep a învins-o, astăzi, pe Serena Williams în 64 de minute: 6-0, 6-2. Mare victorie și, mai ales, un joc superb al româncei contra numărului 1 mondial. Intrând să-mi văd mail-urile, am dat peste un articol „yahoo news”, cu titlul: „Regina Serena a murit! Trăiască Simona! Românca a pulverizat-o pe Williams”. Să facem o secundă de liniște în mințile noastre și să ne punem niște întrebări simple: Chiar a murit femeia aia? Chiar s-a făcut una cu aerul, ca un spray deodorant?!? Citește în continuare »

Despre răbdare, scurt și foarte cuprinzător!

Publicat pe Actualizat pe

simonaCu detașare, cu calmul său specific scrie Ovidiu Ioanițoaia despre Simona Halep, despre forma ei sportivă din ultima perioadă și despre cei care o înconjoară, adică și despre noi. Cu aceeași detașare ar fi bine să citim părerea omului și să ne punem întrebări, cu atenția la noi înșine. E un mod de a descoperi și a ne păstra echilibrul în gând, în exprimare, în comportament. Am un respect deosebit pentru acest jurnalist, chiar dacă nu întotdeauna sunt de acord cu el.

„Ajunsa numarul 2 mondial gratie victoriilor, dar si unui concurs de împrejurari favorabil, Halep a pierdut din ce în ce mai des si mai surprinzator. N-ar fi asta cea mai mare nenorocire de pe pamînt. În fond, constanta nu-i prima calitate a jucatoarelor din elita. Inclusiv Serena Williams, sefa clasei în momentul actual, se mai poticneste uneori la figurat si alteori la propriu. Citește în continuare »

Ierarhie/bani sau bucuria jocului? Ce e mai important?

Publicat pe Actualizat pe

simona-halepAm postat, în timp, de mai multe ori despre Simona Halep. M-am bucurat mereu pentru ea și pentru exemplul pe care îl oferă generației sale și nu numai. Vorbeam totodată despre un risc. Despre pericolul de a nu mai fi ea, încet, încet. Sper să rămână acea Simona Halep care a ajuns până în finala de la Roland Garros și care, după meci, declara, ca-ntotdeauna: „Eu mă bucur în primul rând de joc, ierarhia nu e atât de importantă. Am pierdut, dar bucuria jocului rămâne”. Când ierarhia, cu toate implicațiile ei, face schimb de locuri cu bucuria necondiționată și nedisimulată a jocului, viața își schimbă culoarea. Oricâți bani ar câștiga un sportiv, oricâte cupe și medalii va primi, el va învăța să fie mulțumit DOAR în momentul câștigului. Fericirea e o iluzie în astfel de situații. Omul va fi dependent de acei bani tot mai mulți, deși nu are cu adevărat nevoie de ei, va fi dependent de acele cupe și medalii, care, în realitate, nu-i aduc decât aplauzele altora. Odată cu încetarea aplauzelor, cu schimbarea convingerilor de viață și cu împuținarea banilor, apare suferința. Fiindcă, în loc să fie stăpânul banului, omul lasă banul să devină stăpânul minții lui.

Citește în continuare »

Taberele unei națiuni. La ce bun?

Publicat pe Actualizat pe

mândriaFoarte interesantă și elocventă, din punct de vedere sociologic și psihologic, evoluția Simonei Halep. Deși cu un an în urmă nimeni nu o băga în seamă, nici măcar cât să o încurajeze dacă îi citea numele într-un colț de ziar online, astăzi românii se identifică imediat cu ea. Au devenit mândri de această fată extraordinară. O mândrie dusă la extrem, până într-acolo încât trebuie neapărat să existe niște vinovați răi care nu o lasă pe Halep să câștige, niște neromâni pe care cu toții să-i umilească maxim pentru că: țipă xxx, sunt conaționali cu Putin, au 1.88 înălțime și așa mai departe. De ce să facem din patriotism motiv de război?

NIMENI nu încearcă o recadrare a situației de numai 5 secunde! CUM AR FI DACĂ ȘARAPOVA AR FI ROMÂNCĂ? SAU CUM AR FI DACĂ EU AȘ FI RUS? La fel aș reacționa? Citește în continuare »

Apar mizeriile. Cum le contracarez cu adevărat?

Publicat pe Actualizat pe

sh1Două dintre cele mai manipulative ziare online – cancan și gândul – au apărut cu primele titluri de tib tabloid despre Simona Halep, pe internet. Corect, mie nu-mi place situația. Deloc. Dar nu câștig nimic dacă mă enervez. Nu rezolv deloc problema dacă mă apuc să-i înjur. Devin doar un altul ca ei.

Soluția? Le scriu politicos că nu-mi place și-i rog să evite așa ceva pe viitor sau… observ și trec mai departe. Eventual, nici măcar nu citesc. Pentru că, dacă „știrile” astea îmi stârnesc interesul, înseamnă că ei nu publică degeaba acest gen de informații, iar eu nu sunt chiar atât de cum cred eu că sunt.

Una dintre teoriile fizicii cuantice (Interpretarea Copenhaga) spune că un om, un obiect, un eveniment, o informație există doat atâta vreme cât sunt observate. Altfel, nu există? „Adică nu se întâmplă??? Nu există omul X dacă eu nu-l observ???” Dacă nimeni nu-l observă, dacă nimeni nu-mi transmite informația, nu, acel ceva sau cineva nu există. Decât pentru cine primește informația. Citește în continuare »