metrou

Altă generație, altă atitudine

Publicat pe Actualizat pe

tineriAseară, în metrou. Cinci elevi – patru băieți și o fată, dar fata nu se băga. Au mers multe stații. Așa că s-au gândit să înceapă un joc: întrebări și răspunsuri. Cine era întrebat, orice, trebuia să răspundă. Cum voia el, dar nu cu „nu știu, pune altă întrebare, asta nu mă interesează/ mă enervează”. Și când puneau întrebări, forma de adresare era cu „dumneavoastră”. 🙂 Jocul se putea întrerupe după oricare răspuns, dar se relua neanunțat când unul dintre ei punea o nouă întrebare. În general, întrebările erau chiar istețe, dar răspunsurile erau sclipitoare. Se distrau copios. Citește în continuare »

Munchen. Mă cheamă înapoi la el :) (FOTO)

Publicat pe Actualizat pe

DSC_0822smM-a întrebat cineva zilele trecute: „De ce te-ai dus la Munchen?”. Ca să văd un pic din Bavaria, să-i descopăr istoria, arhitectura, să urc prin Alpi, să văd Oktoberfest, să văd Bayern Munchen, să mă bucur de atmosfera tipic bavareză, cu nemți în bermude de piele cu bretele și nemțoaice cu rochii înflorate și bine decoltate… „Atât?!” Întrebarea asta m-a debusolat puțin și-am tăcut. De ce oare trebuia să merg în Germania?

Munchen e cea mai reușită îmbinare de vechi și nou pe care eu am văzut-o vreodată. Un oraș cu Citește în continuare »

Top 6 parfumuri la un singur drum cu metroul

Publicat pe Actualizat pe

branding3Intr-o singura calatorie cu metroul bucurestean, pe ruta Piata Muncii – Gara de Nord, narile mi s-au umplut pana la refuz de parfumuri de firma. Am numarat cel putin 6:

Fahrenheit 32 de la Dior,

branza cu ceapa de la tzara,

Mademoiselle de la Chanel,

un fel de Farmec de la Cluj,

Coco Transpiration de la unu’  muncit

si Putoare de Canal. Nu Canal D. Canal de locuintze pentru aurolacii care se hranesc din pungi si bat orice parfum existent daca ai neinspiratia sa nu pastrezi distanta.

Sa stationam, dracu’, odata pe partea dreapta!

Publicat pe Actualizat pe

Am intrat pe blogul Dorului Oprisan 🙂 si am vazut o trimitere la blogul lui Tudor Chirila de la Vama. „Scrisoare catre liceeni”. O descriere a prezentului, cu viitorul atasat, sub forma unui mesaj. Iata doar un fragment din scrierea artistului:

„Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-Cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?”

Cata dreptate are, cata nevoie de carte se simte si cata stradanie in zadar din partea lui Chirila!… Pentru ca vine DOAR din partea lui si a unora care-s prea putini intr-o tzara asa mare. 50% dintre cei care ii lauda textul pe blog numara pe degetele de la o mana cartile citite pana acum. Suntem condamnati la mizerie perpetua; uitati-va cum arata foarte tinerii romani. La fel ca aia din generatiile anterioare. Treaba cu „pe vremea mea” e un cliseu idiot. Toti am avut si avem pete pe constiinta; problema e ca tinerii nu le vindeca; le preiau si le dezvolta. De ce spun asta in timp ce multi vizati vor zice „ce vorbesti tu, ba”? Exemplu simplu: la metrou, pe balustrada scarii rulante, scrie aproape peste tot „Va rugam stationati pe partea dreapta”. Intotdeauna, indiferent daca e aglomeratie ori nu, se vor gasi destui care n-au nicio treaba cu recomandarea aia printata/imprimata. „Mare scofala! Iete de ce se leaga si asta!” va suna reactia imediata, nu? La Viena, Londra, Budapesta, Milano, NIMENI, nimeni nu sta ca prostu’ pe partea stanga chiar daca e scara goala!! Si asta e doar un caz de civilizatie cotidiana superioara la ei. La noi…

Cica „schimbarea trebuie sa inceapa de sus”. Adica de la ipocritii care ne conduc. Fals! Schimbarea incepe intotdeauna de jos, din randul maselor care aleg sa faca lucrurile corect, sa nu mai fure, sa citeasca, sa nu blesteme si capra vecinului. Si apoi sa aleaga guvernantii pe care-i merita; pe-aia buni. Fiindca, indifent de vremuri, o tzara are intotdeauna guvernantii pe care-i merita. Ca si acum.