germania

Transă de relaxare = sănătate + stare de bine

Publicat pe Actualizat pe

relaxPrivește cu atenție la cele 4 fotografii postate mai jos. Observă cam care e spațiul respectiv și ce se întâmplă cu oamenii.

Iar acum, să îți explic. E ceva ce văd pentru prima oară într-un oraș din lumea asta. Nu spun că n-o mai fi nicăieri, dar eu am descoperit așa ceva abia în Frankfurt.

Într-un spațiu semideschis. Intrai pur și simplu, fără uși. Era, dacă vrei, un soi de gang. O clădire cu mai multe etaje avea gol în mijloc. Treceai dinspre Piata Romer către Kaiserdom. Oricine o putea face. Acolo în mijloc, însă, cei care doreau primeau o pernă de mărimea omului pe care se puteau întinde ca acasă. În acel cilindru vertical acoperit se auzea, în niște boxe, vocea foarte plăcută, hipnotică, a unui individ. Vorbea rar, apăsând pe cuvinte. Acustică excelentă! Nu înțelegeam ce spune, nu vorbesc deloc germana, dar tonalitatea, ritmul și claritatea îmi induceau acea stare pe care el miza. Cei întinși pe perne se lăsau ușor duși de valul relaxării ori, pur și simplu, citeau. Dar nu știu cât rezistau să citească, pentru că o astfel de inducție (a unei transe de relaxare) te cucerea într-un mod foarte plăcut. Citește în continuare »

Start incert spre țara lui Goethe. Sau a lui Klose :)

Publicat pe Actualizat pe

sorryCălătoria mea spre Germania a început ca oricare altă călătorie de-ale mele care se respectă. Cu aventură și adrenalină înainte de vacanța propriu-zisă. 🙂 Am ajuns în aeroport cu 10 minute înainte de decolarea avionului și, la îmbarcare, cu 5 minute înainte să-mi facă oamenii ăia, de sus, cu mâna. Dar, în drum spre Henri Coandă, nu știu de ce, eram atât de zen, de sigur că totul e în ordine, că n-au cum să plece fără mine… 🙂 Tipa de la check-in zice: „Pentru Paris, nu?”. „Nț. Pentru Koln”, îi răspund gata să decolez. „Koln?!”, face ea ochii mari și reia: „Păi, îmi pare rău, nu se mai fac îmbarcări!”. „Nici măcar pentru mine?”, zâmbesc eu imaginându-mă deja pe scaunul înscris pe bilet. Atunci, fata pune mâna pe stația de emisie-recepție și strigă așa încât s-o audă pilotul, din avion, chiar și fără stație: „Mai vine cineva imediat, da??”. Citește în continuare »

1. 2.

Publicat pe Actualizat pe

ger1.După ce au câștigat Cupa Mondială, nemții s-au întors la Berlin și au celebrat victoria cu peste 500.000 de fani. În toiul petrecerii, 6 jucători, conduși la microfon de Klose și Gotze, s-au apucat să imite sarcastic „dansul los gauchos” al argentinienilor. Un gest poate jignitor la adresa foștilor adversari sau poate doar amuzant; chestie de percepție. Însă, cotidianul berlinez Tagesspiegel i-a taxat imediat pe respectivii: „De prost gust acest dans. Dintr-o dată, modestia germană a dispărut după triumf. Plăcerea nu putea fi completă fără să transmită un pic de ironie argentinienilor”. Iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a scris: „Sărbătoarea a devenit un autogol imens. Campionii au stricat imaginea unei națiuni deschise și tolerante”.

Cam asta face educația lui „fii cel mai bun dintre toți, rezultatul e tot ce contează!”. Aduce, în mod inconștient, dorința nu de a fi neapărat tu cel mai bun, ci de a-l vedea pe celălalt mai slab decât tine, ivindu-se astfel ocazia să-l umilești, măcar puțin. Cât de greu e să te bucuri de ceea ce ai și nu neapărat de ceea ce celălalt nu are? Citește în continuare »

Cât încape. Cam cât încape? :)

Publicat pe

Nemțoaice. Frumușele, educate, elegante… doar că așa mănâncă ele pe stradă. Pe foarte multe le-am văzut îndesând câte 2-3 dumicați simultan într-o singură gură. 🙂 Oare de ce atâta grabă? Că fetei ăsteia, de exemplu, n-am observat să-i fure cineva mâncarea din mână.

Shhh, sa n-auza bulibasele!

Publicat pe Actualizat pe

Conform revistei Monocle (foarte interesanta), in Zurich se traieste cel mai bine din lume. Ptiu, fir-ar sa fie, ca nu-mi place! Adica m-as plimba, cu escale prelungite, prin multe orase, dar la Zurich parca n-as stationa un sfert de viata. Stiu, Elvetia… Curatenie in exces, liniste cat sa n-ai ce face cu ea… Poti sa simti mirosul banilor si daca stai cu vata in nas, ca na! la ei bancile sunt cate gropi in asfalt la noi. Citește în continuare »

La Viena, birjar!

Publicat pe Actualizat pe

N-as vrea sa traiesc acolo, dar as vizita-o de 5-10 ori pe an.

Compania de consultanta Mercer a facut un studiu conform caruia Viena e orasul cu cea mai ridicata calitate a vietii din intreaga lume. In capitala Austriei se traieste, intr-adevar, foarte bine. Ii simti pe oameni multumiti doar privindu-le fetzele pe strada, doar oprindu-te nestiind incotro sa te indrepti ca si turist, in timp ce ei incearca fara nicio retinere sa-ti explice cam tot ce-ai vrea sa afli, uneori asa, din propria lor initiativa.

Iata cum arata Top 9 in 2009:

1.Viena (Austria)

2.Zurich (Elvetia)

3.Geneva (Elvetia)

4.Vancouver (Canada) si Auckland (Noua Zeelanda)

6.Dusseldorf (Germania)

7.Munchen (Germania)

8.Frankfurt (Germania)

9.Berna (Elvetia)

Elvetia si Germania domina bunastarea mondiala.

In cladirea asta muncesc alesii lor, ai austriecilor. Intr-o alta mult mai mare dorm alesii nostri, ai romanilor.

dsc_1452sm

Miss Nine. Nine mai vazut o DJ-ita asa draguta

Publicat pe Actualizat pe

header13Nu stiu daca ea pune muzica sau ii dau producatorii CD-urile gata mixate sa faca playback la platane prin cluburi. Tinand cont de faptul ca mixeaza imbracata, ca nu i-a venit inca ideea sa-si umple tricoul cu silicoane, ca face ce face de destula vreme, inclin sa cred ca nu-i o madmoazela care s-a apucat de digeiala din ratiuni strict comerciale.

I se zice Miss Nine (asa, de fapt, i se numeste proiectul a carui imagine este), in buletin scrie Kristin Schrot si e o nemtoaica de-a dreptul cuceritoare. Normal ca a-nceput si ea tot cu modellingul. La capitolul „muzici originale” nu sta extraordinar nici pe latura comerciala si nici pe cea pentru cunoscatori.

Ramane, totusi, o finutza, de-aia am postat-o aici. Doar urmariti-o, sunt curios daca-mi dati dreptate sau bat eu campii.

Muta-m-as in Germania, sa ma mut!

Publicat pe

Cica unii din Germania, aflati la granita cu Cehia si Polonia, vor sa-si vanda pe eBay tot orasul. TOT odata! Pe 300 000 de euro! Adica iti dai apartamentul cu 3 camere din Banu Manta sau din Dorobanti si te muti definitiv pe taram gotic. Asa scrie in Capital. Dupa care mai scrie ca orasul scos la vanzare a fost atestat documentar in 1321. Si are intre granitele sale o singura cladire, construita in secolul 18. Adica orasul asta s-a nascut cu inca 4 veacuri in urma, dar dupa 1700 s-a demolat tot. Tot tot! Si s-a reridicat intreaga asezare din temelii. O cladire. :)) 350 de metri patrati, 13 camere, 3 sali de baie, 3 bucatarii si o curte de 1400 mp. Parc-as fi agent imobiliar. Nu, n-am niciun interes in afacerea asta; nici gratis nu m-as muta intr-un oras doar cu mine insumi!

Va dati seama ce-ar fi ca orasul (Liebon il cheama) sa aiba (ca acum) doar 8 locuitori, cu mine 9, dar sa construim un hypermarket? Daca aia 8 locuitori ar fi romani, hypermarketul s-ar umple in fiecare zi pana la refuz, iar rafturile s-ar goli mai ceva ca Laura Andresan in fatza fotbalistilor de nationala.

A, si o echipa de fotbal sa mai aiba orasul. Sa joace meciurile de acasa in prezenta celor 8. Asa cum joaca Dinamo de obicei in Stefan cel Mare. 🙂