gandhi
Misiunea personală. A ta care este?
Omul se naște, crește, se dezvoltă pe diferite niveluri neurologice. Mai presus chiar decât cel al identității (Eul real, nu definit de ceilalți), este nivelul misiunii personale în această viață. Acea misiune, acel sens foarte puternic pe care îl dăm întregii noastre deveniri, zi de zi, conștient sau inconștient. Amintește-ți, de exemplu, cum stai și te gândești înainte de a te apuca de ceva serios: „are sens pentru mine să fac asta sau nu?”
Studiile din neuro-psihologie confirmă că, spre a fi fericit, omul trebuie să trăiască pentru ceva mai presus de el însuși. Pentru ceva atât de nobil, încât rezultatul poate apărea abia după ce omul nu va mai fi în viață. Dar asta nu contează atunci când viziunea, când misiunea există și motivează, responsabilizează. Motivație + Responsabilitate = Succes. Citește în continuare »
Orb în București, pentru o zi
Respect părerea fiecăruia. „Lumea e rea”, „România e o țară de…”, „Nu merită să mai ai încredere în nimeni” sunt doar câteva dintre atât de uzualele cuvinte pe care le folosim ca să descriem cât de urâtă e societatea acestei țări. Acum 3-4 zile, niște tineri au făcut un experiment filmat prin București. Nu e farsă, chiar dacă s-a folosit camera ascunsă. Au vrut și ei să vadă cum sunt românii obișnuiți, românii de pe stradă, unde se spune că trebuie să fii foarte atent ca să nu fii furat în fiecare secundă.
Un orb își pierde portofelul. Sau caută o adresă, o direcție. Ori așteaptă metroul. Reacția oamenilor din jur Citește în continuare »
UPDATE – Test Abigail
Am observat că mulți au vizualizat postarea cu testul, dar puțini s-au încumetat să și lase un clasament al vinovăției în comentariu. E, probabil, teama de a nu greși. Dar, repet: NU există răspuns corect și răspuns greșit la acest test! Nu suntem la școală. Suntem în viață. Fiecare om întocmește o ordine a vinovaților în funcție de propria poveste personală, de propria realitate, care e UNICĂ. Suntem de acord unii cu ceilalți doar în baza unor convenții sociale educate. Pentru că fiecare are opinia lui. Iar într-o situație de genul celei de față, oamenii nu exprimă altceva decât dorința de a ajuta în vreun fel când li se cere părerea. Suntem de diferite vârste. Avem o experiență de viață mai mare sau mai mică. Ne-am pus la încercare înțelepciunea, nu?
Și totuși, de ce răspunsurile la test nu seamănă? Pentru că, așa cum ziceam, fiecare dintre noi are propria sa realitate, propriul sistem de valori. Și dă astfel propria mână de ajutor când i se cere.
Ok. Să presupunem că Citește în continuare »
DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog! 