frankfurt

Semiîntoarcere în timp :) (FOTO)

Publicat pe

0Sighișoara e… Sighișoara, o știi, nu? 🙂 Mulți au văzut-o și-au iubit-o la fața locului, alții o iubesc fără să fi trecut niciodată pe la ea pe-acasă. Doar din poze, doar din povestiri și legende. Corect: ea nu e toată precum în galeria mea foto. Numai Cetatea, partea veche a orașului. Însă acolo, pe străduțele pietruite și înguste, printre casele viu colorate, pe lângă zidurile solide ale turnurilor, privind în ochii celorlalți, în care citești aceeași încântare, realizezi că Sighișoara e frumoasă, e de viță nobilă. N-ai cum să i te arunci în brațe și să nu-ți placă. Citește în continuare »

Transă de relaxare = sănătate + stare de bine

Publicat pe Actualizat pe

relaxPrivește cu atenție la cele 4 fotografii postate mai jos. Observă cam care e spațiul respectiv și ce se întâmplă cu oamenii.

Iar acum, să îți explic. E ceva ce văd pentru prima oară într-un oraș din lumea asta. Nu spun că n-o mai fi nicăieri, dar eu am descoperit așa ceva abia în Frankfurt.

Într-un spațiu semideschis. Intrai pur și simplu, fără uși. Era, dacă vrei, un soi de gang. O clădire cu mai multe etaje avea gol în mijloc. Treceai dinspre Piata Romer către Kaiserdom. Oricine o putea face. Acolo în mijloc, însă, cei care doreau primeau o pernă de mărimea omului pe care se puteau întinde ca acasă. În acel cilindru vertical acoperit se auzea, în niște boxe, vocea foarte plăcută, hipnotică, a unui individ. Vorbea rar, apăsând pe cuvinte. Acustică excelentă! Nu înțelegeam ce spune, nu vorbesc deloc germana, dar tonalitatea, ritmul și claritatea îmi induceau acea stare pe care el miza. Cei întinși pe perne se lăsau ușor duși de valul relaxării ori, pur și simplu, citeau. Dar nu știu cât rezistau să citească, pentru că o astfel de inducție (a unei transe de relaxare) te cucerea într-un mod foarte plăcut. Citește în continuare »

Am fost cu mine prin Germania :)

Publicat pe Actualizat pe

domkolnCu fix 3 ani în urmă, mă încumetam la o călătorie de unul singur, prin Austria, în urma unor inexplicabil de multe întâmplări similare pe care mi le tot povesteau diverși cunoscuți. Am zis: „fie ce-o fi!” și-am făcut-o.

În 2014, știam deja cum e. Așa că am hotărât să încerc Germania în perioada când nemții ar fi putut ridica deasupra capului Cupa Mondială la fotbal. Iar eu m-am observat a fi încă de copil un filogerman moderat. 🙂

M-am uitat pe „harta” zborurilor rezonabile, pe ofertele de cazare, pe orașele ce-aș fi vrut să le văd și acul ruletei din mintea mea s-a oprit pe Frankfurt și Koln, în vestul țării. Anul trecut fuseseră Suttgart și Munchen. În ultimul, în Bavaria, mă voi întoarce negreșit. Citește în continuare »