educatie

Bucură-te de carte!

Publicat pe Actualizat pe

Una dintre marile cauze ale insuccesului este că, odată ce termină școala, omul întrerupe procesul constant de învățare, considerând că știe suficient. Iar lumea se schimbă în fiecare zi. În fiecare zi, cei buni mai fac un pas în față. Educația nu se termină niciodată.

Citește permanent ceva de calitate sau util, pentru că doar așa vei putea să-ți scrii singur viața pe care ți-o dorești! Altfel, ți-o scriu alții.

carti

Goana după atenție, confirmare, apreciere (Video)

Publicat pe Actualizat pe

atentieIată ce poate face omul când este educat, învățat permanent că el nu are niciun rost în viață dacă lumea nu-l aplaudă, nu-i dă atenția „cuvenită”. Dar ce înseamnă „cuvenită”? Cine poate măsura și defini „cuvenită”? Cine hotărăște când e „cuvenită” și când nu? Slabe șanse să cădem de acord asupra unor răspunsuri identice. 🙂 Echilibrul vine din interior, nu de la alții. Întotdeauna.

Ceea ce se vede în filmulețul de mai jos ni se întâmplă tuturor, mai mult sau mai puțin, în fiecare zi. Căutăm să captăm atenția cu orice preț. Alegem simularea în dauna trăirilor, comportamentului, gesturilor autentice, având impresia că, altfel, oamenii nu ne apreciază, că, altfel, avem de pierdut. Am ajuns să spunem: „nu-i nimic, publicitatea negativă înseamnă tot publicitate, e bună”. Chiar așa?!? Citește în continuare »

Fii eroul copilului tău!

Publicat pe Actualizat pe

fam1În perioada de vârstă numită „imprint” (0-7 ani), copilul dă copy/paste celor mai apropiați adulți din viața lui: părinții (+cei cu care locuiește). Părinții sunt eroii exclusivi ai copilului. El are mintea ca un burete: bun, rău, absoarbe tot. Așa că, dacă apare ceva neadecvat la copil, dă-ți seama că a văzut/auzit întâi la tine, ca părinte. Te-a văzut făcând sau acceptând în mod firesc ceva anume. Iar copilul a înțeles că e bine, că poate repeta și el. Sau că nici el nu poate face așa ceva. Că nu poate risca, nu poate fi curios, nu poate experimenta, nu poate face ceea ce-i place… Citește în continuare »

Educația nu înseamnă „liniște și mâinile la spate”

Publicat pe Actualizat pe

Despre sistemul educațional din Finlanda se știe (inclusiv statistic) că e unul dintre cele mai performante din lume, nu doar din punct de vedere al pregătirii profesionale. Ci și al pregătirii pentru viață.

f2Alexandra Anton este un tânăr expert în educație, care a studiat chiar și în țara lui Moș Crăciun. Acum, împărtășește românilor care ar fi diferențele între un învățământ curat, colaborativ și mult mai puțin competitiv, dedicat copiilor ca oameni și nu doar ca viitori medici, ingineri, jurnaliști, profesori, economiști s.a.m.d.

În prezent, Finlanda însăși se află într-o perioadă de tranziție de la un sistem de învățământ la altul. Schimbă lucruri esențiale în perioada 2012-2016. Mentorii și toți ceilalți au răbdare, dar fac treaba zi de zi așa cum se cuvine pentru fiecare. Pașii sunt mulți și au, toți, mare importanță. Sunt schimbări puse în contextul eficienței la nivel internațional. Iar eficiența nu e sinonimă cu educarea agresivă a spiritului competitiv, concurențial. Citește în continuare »

Tu, copilul tău de azi și adultul tuturor de mâine

Publicat pe Actualizat pe

copiiCei mai importanți psihanaliști din ultimul secol au căzut de acord că în copilărie se decide TOT viitorul individului. Mai ales în prima copilărie (0-7 ani), dar și după aceea, până la 18-21 de ani. Pentru că, odată ajuns la maturitate, omul nu mai are nici răbdarea și nici înțelepciunea să se autoanalizeze, să stea constant de vorbă cu el însuși, să-și schimbe obiceiurile păguboase și să devină acela care i-ar plăcea să fie, nu cel plin de griji, lipsuri, frustrări și necazuri. Liniștit, vesel, sănătos, de succes pe toate planurile… Adică, fericit, nu? Cine nu vrea să fie fericit să ridice mâna! 🙂 Eu vreau! Și fiindcă sunt conștient de ce anume înseamnă asta, de faptul că totul depinde în primul rând de MINE și abia apoi de alții, mă străduiesc să schimb la persoana mea, sincer și eficient, tot ce mi se pare că nu-mi place la ceilalți. Da, am scris bine: să schimb la mine ce mă enervează atât de tare la ceilalți! Citește în continuare »

Jai Pur. Artă Pură :)

Publicat pe Actualizat pe

spicesSunt un fan al bucătăriilor din Orientul îndepărtat. Chinezii, vietnamezii, coreenii și (parțial) japonezii îmi pun simțurile la încercare cu diversitatea și ineditul lor culinar. Nu mănânc foarte mult, dar îmi place să acord atenția cuvenită capodoperelor comestibile atunci când bucătarul este unul campion.

La Koln, cineva mi-a propus să mâncăm la un restaurant indian. Jai Pur. Era la 3 minute de hotelul unde mă cazasem, așa că îl știam din vedere. O bogăție mai mare de arome și miresme nu deține nicio altă națiune de pe glob. 86% din producția anuală de condimente, a planetei, provine din India.

În Germania, ca și în alte câteva țări europene cu bogată imigrație asiatică, restaurantele chinezești sunt ale chinezilor, alea japoneze, ale japonezilor, cele arăbești, ale arabilor și, bineînțeles, restaurantele indiene sunt ale indienilor. Ceea ce creează o mare diferență față de ce am putea mânca similar în România. Când totul e gătit chiar de ai lor, se cunoaște. Citește în continuare »

Apar mizeriile. Cum le contracarez cu adevărat?

Publicat pe Actualizat pe

sh1Două dintre cele mai manipulative ziare online – cancan și gândul – au apărut cu primele titluri de tib tabloid despre Simona Halep, pe internet. Corect, mie nu-mi place situația. Deloc. Dar nu câștig nimic dacă mă enervez. Nu rezolv deloc problema dacă mă apuc să-i înjur. Devin doar un altul ca ei.

Soluția? Le scriu politicos că nu-mi place și-i rog să evite așa ceva pe viitor sau… observ și trec mai departe. Eventual, nici măcar nu citesc. Pentru că, dacă „știrile” astea îmi stârnesc interesul, înseamnă că ei nu publică degeaba acest gen de informații, iar eu nu sunt chiar atât de cum cred eu că sunt.

Una dintre teoriile fizicii cuantice (Interpretarea Copenhaga) spune că un om, un obiect, un eveniment, o informație există doat atâta vreme cât sunt observate. Altfel, nu există? „Adică nu se întâmplă??? Nu există omul X dacă eu nu-l observ???” Dacă nimeni nu-l observă, dacă nimeni nu-mi transmite informația, nu, acel ceva sau cineva nu există. Decât pentru cine primește informația. Citește în continuare »