calatorie

Umple-ți viața cu noutăți! :)

Publicat pe Actualizat pe

Chiar acum! Sau… pregătește-te, că vine căldura! Dar alege de pe acum un loc. Caută cât mai multe despre el. Vezi-l, cunoaște-l, iubește-l fără să-l fi vizitat încă! Dacă o vei face suficient de intens, te asigur că te vei trezi acolo poate pe neașteptate. Eu așa fac și așa mi se întâmplă. 🙂

Nu-ți mai spune tot timpul: „n-am bani, n-am timp”! E principala cauză pentru care nu ajungi acolo unde ți-ai dori să ajungi. Vezi întotdeauna în mintea ta ceea ce vrei să ai, nu ceea ce nu vrei! E mult mai constructiv, neuronii creează pentru tine noi sinapse; alea de care ai nevoie, susținătoare.

calatorie

Viața e o sumă de alegeri (VIDEO)

Publicat pe

atitudinea-adbDe multe ori, o relație dintre doi oameni nu are nevoie de cuvinte. Ea nu e dragoste la prima vedere. E cunoaștere și recunoaștere. E obișnuința omului plăcut din fața ta. E același drum pe care l-ați ales împreună. E o privire pe furiș, e un zâmbet timid, e o imagine care devine familiară. E o călătorie la care visai și habar n-aveai când o să înceapă. Te poate opri ceva din această călătorie?

Filmulețul de mai jos e… dar mai bine îmi spui tu cum e, da? 🙂 Citește în continuare »

Semiîntoarcere în timp :) (FOTO)

Publicat pe

0Sighișoara e… Sighișoara, o știi, nu? 🙂 Mulți au văzut-o și-au iubit-o la fața locului, alții o iubesc fără să fi trecut niciodată pe la ea pe-acasă. Doar din poze, doar din povestiri și legende. Corect: ea nu e toată precum în galeria mea foto. Numai Cetatea, partea veche a orașului. Însă acolo, pe străduțele pietruite și înguste, printre casele viu colorate, pe lângă zidurile solide ale turnurilor, privind în ochii celorlalți, în care citești aceeași încântare, realizezi că Sighișoara e frumoasă, e de viță nobilă. N-ai cum să i te arunci în brațe și să nu-ți placă. Citește în continuare »

Te aștept în Cetatea Făgăraș, Măria Ta! :) (FOTO)

Publicat pe Actualizat pe

1Până nu demult, era o altă ruină românească. Treceai prin oraș, dar n-aveai de ce să te oprești. Îi vedea zidurile mâncate de vreme și-atât. Acum, e un loc de vizitat. E păcat să treci prin Făgăraș și să nu te oprești la cetate, care e chiar în centru, în drumul tău spre Sibiu ori spre București, după caz.

E mare, e încărcată de istorie și e singura cetate din spațiul românesc care nu a fost niciodată cucerită din afară. Cândva, își aveau reședința aici principi ori voievozi serioși, români sau austro-ungari, cu prințese italiene alături. 🙂 Vlad Dracul ajunge pe tronul Țării Românești cu ajutorul unei armate din Țara Făgărașului. Citește în continuare »

Tu ce alegi să spui cu Vocea Ta? Eu, cu a mea: plec în Germania! :)

Publicat pe Actualizat pe

cabron-voltajPe lângă operele studiate în anii de liceu, ăsta de mai jos e textul pe care l-aș fi dat eu spre analiză la bac. O analiză literară, gramaticală, o analiză a mesajului, dincolo de autori și de exprimarea simplistă, cu tot cu greșeli și cu mesaj pozitiv. Ce crezi, le-ar fi plăcut elevilor să comenteze așa ceva? I-ar fi făcut mai atenți la Limba și Literatura Română, la școală, la viețile lor actuale și din viitorul imediat? Eu cred că da, fiindcă, bun, rău, e ceva rupt din cotidian, e ceea ce văd, aud, simt ei permanent, indiferent că le place sau nu. Și noi la fel. E despre România, e ceea ce a început deja să fie România, e ceea ce va fi România și, pe mine, asta mă bucură! Oameni optimiști, care se străduiesc să-și depășească încet condiția de „român amărât”. Oameni care, dacă încetăm să le căutăm defectele, greșelile, observăm că se rup de trecut, de acea închisoare care ne tot determină să spunem: „pe vremea aia, era mai bine… e târziu ca să mai fac eu asta acum… înainte eram, făceam, aveam…”. Citește în continuare »

Bucăți de Barcelona :)

Publicat pe

În vizită la castel

Publicat pe Actualizat pe

Nu, nu sunt eu proprietarul. 🙂 Dar atât de mult mi-a plăcut acolo, încât nu mă mai dădeam dus. Am petrecut cu niște oameni (pe care nu-i mai văzusem niciodată) până ce ne-am simțit cu toții ca acasă. Uitaserăm să mai plecăm. Strașnici oameni! 🙂

Cum sunt oamenii din orașul meu?

Publicat pe

p2Într-o zi, Călătorescu porni la drum către cel mai vestic oraș al continentului. Așa își propusese el: să vadă orașul ăla; nici măcar nu știa de ce. Când mai avea câțiva kilometri, iar picioarele îi cam obosiră de la atâta mers pe jos, se apropie de un bătrân așezat pe marginea drumului. Și-i zise gânditor: „Nu vă supărați că întreb, dar nu am mai fost niciodată pe-aici… Cum sunt locuitorii orașului care-mi iese în cale?”.

Bătrânul îi răspunse cu o întrebare: „Cum erau locuitorii orașului prin care tocmai ai trecut?”. Citește în continuare »

Hotărâre de Guvern personal: plec-tu-tu-pa! :)

Publicat pe Actualizat pe

ok1Am un foarte bun prieten încă din vremea studenției, când ne-am cunoscut locuind în aceeași cameră de cămin. Îl cheamă Petre și ne-am înțeles atât de bine, încât păstrăm legătura chiar și după atâta amar de vreme, chiar și după ce fizic ne-a cam fost imposibil să ne mai întâlnim. El a locuit niște ani în Israel, apoi a ales Italia. Am băut ultima bere la aceeași masă prin… 2007, cred. Când venise într-o vizită acasă, la București. Dar eu îl știam ultima dată la Roma.

Într-o bună zi, cineva mi-a mai dat un add pe linkedin. Era Petre, iar eu am devenit astfel singurul om din lista lui pe respectivul site. 🙂

Prietenii lângă care ai trăit cu succes și bune și rele rămân la inimă, n-ai cum să-i uiți.

Și intră Petre pe linkedin, și-mi scrie un mesaj, și-mi spune că nu-i place netul, da’ poate vorbim și noi pe un skype, ceva. Citește în continuare »

Somnul care mi-a nascut monstri in cap

Publicat pe

Dintr-o intamplare regretabila, azi am dormit dupa amiaza. Am avut un somn scarbos. Si tot timpul impresia ca ma apasa cineva. Cineva… nu o femeie buna. 🙂 Cineva care ma trage invizibil de maneca in toate partile si nu-mi lasa neuronii sa stea linistiti pe perna. Am calatorit in vis peste tot pe unde nu mi-am dorit vreodata sa calatoresc. Iar cand ma trezeam, ma uitam chiaun in jur sa vad daca-i noapte, daca-i zi, daca tre’ sa plec la Pro, daca sunt in pat sau pe camp, daca sunt gol sau imbracat, daca ma doare ceva sau nu.

Trebuie sa vad un film ca sa revin la o stare normala. Ma bantuie niste nervi seriosi si nu e bine, ca am de scris o gramada. Iar eu bantui hai-hui prin blogosfera incercand sa zambesc. Let’s try!