Tu ce zici de ce zice Enescu? George Enescu

Publicat pe Actualizat pe

taraAm citit în revista Historia un articol foarte interesant. L-am citit cu detașare, punându-mi tot felul de întrebări. Când mândria personală tindea să-mi sufoce echilibrul, încercam să privesc brusc situația și din punctul de vedere al celui care nu e de acord cu mine, care are origini diferite și, implicit, alte convingeri, alte valori.

Ne-am obișnuit să fim mândri de România când e vorba de exacerbarea naționalismului și să o înjurăm când e vorba să facem ceva pentru ea. O țară nu e frumoasă doar pentru că așa a lăsat-o Dumnezeu, ci pentru oamenii ei. Iar dintre oamenii României fac și eu parte și le semăn, cu siguranță, foarte multora.

Ce părere ai despre George Enescu? Eu? Excelentă! Mă unge pe suflet muzica lui. Și mi-a plăcut și parcursul său artistic.

Cred că toată lumea spune despre el că a fost un bun român, un mare muzician și, vorba aia tradițională, toți suntem mândri pentru reușitele lui Enescu. Dar, cu părere de rău, nu putem fi mândri pentru ceva la care nu am contribuit cu nimic.🙂 Ne putem bucura maxim pentru om și atât. Mândri pentru el puteau fi părinții, profesorii, cei care l-au ajutat cumva să devină ceea ce a devenit.

Cu vreo sută de ani în urmă, George Enescu acorda două interviuri rămase în anonimat. Ba chiar ascunse de către comuniști. De ce? Pentru că, acolo, artistul făcea afirmații care ne-ar putea strica mândria.🙂 Iar noi, românii, obișnuim să trecem imediat de la „sunt cel mai mândru de tine, Simona Halep!”, la „m-ai dezamăgit, Simona, mi-e rușine că sunt român”. Cei care sunt cei mai mândri, psihologic vorbind, așteaptă-te ca, mai târziu, să fie și cei de la cealaltă extremă, dintr-un motiv sau altul.

Ce zicea Enescu în interviuri? După mult studiu, după atâtea compoziții proprii, omul își formase o părere. Bună, rea, adevărată, neadevărată, NU are importanță. Pentru că e un avizat, pentru că și-a câștigat prin muncă acest statut, merită să-l citim și, fără să punem imediat diverse etichete, merită să analizăm puțin. Nu vom ști noi să tragem o concluzie mai bine întemeiată decât a lui, decât dacă suntem muzicieni. Altfel, e o opinie pe care o ținem minte pentru cultura noastră generală. Nu pierdem nimic în mod real dacă omul ăsta are sau nu are dreptate. Iar dacă chiar avem impresia unei pierderi personale, să ne cercetăm puțin orgoliul, să observăm unde ne duce el și ce beneficii ne oferă. Chiar ne oferă?

Cred că și în cazul meu, orgoliul este trăsătura interioară la care lucrez zilnic cel mai mult, încercând nu să-l reprim, ci să-l reeduc, să-l micșorez, să-l fac să înțeleagă că maxim un gram din el îmi ajunge.🙂 Dacă aș avea orgoliu zero, n-aș mai putea fi controlat de nimeni cu nicio părere, critică, acuzație… și n-aș mai vrea să controlez pe nimeni, criticând, acuzând, având pretenția să facă ce îi spun eu, că așa e bine.

„Reporter Tiberiu Crudu: Doina noastră românească are ceva original în ea?

George Enescu: Doina noastră are caracter definitiv oriental şi răspunde cu totul, prin tristeţea ei, melancoliei noastre native, de aceea am şi adoptat-o în aşa fel încât pare copila noastră.

Noi nu avem muzică națională. Muzica noastră nu este decât un amestec de motive arabe, ruse şi ungureşti. Fuziune care dă ceva original… Mai este elementul pur popular anonim. Spre exemplu, există un cântec breton prelucrat de prietenul meu Jean Hure, compozitor francez, care seamănă cu vreun cântec trist de la noi. Sunt și unele analogii între muzica noastră şi scandinavă.”

Iată! Chiar și doina, despre care învățăm la școală că este simbolul românismului. Din întâmplare, nu pare. Nu din fericire, nu din păcate. Din întâmplare cred că e de ajuns.🙂

Un alt reporter, de la revista Flacăra, povestește: ”Domnul Enescu mi-a spus: Să-ţi dau o dovadă? Şi domnul Enescu prinse a intona o arie naţională. Ştii ce-i asta? mă întrebă, după un scurt răstimp. Un cântec naţional, i-am răspuns. Te-nşeli, este o arie arabă, mi-a răspuns imediat compozitorul. Intonă apoi câteva măsuri din alt cântec, care părea tot românesc. Tot arab şi ăsta? mă grăbesc să-ntreb. Nu! Ăsta e grecesc. S-a întâmplat cu muzica noastră naţională ceea ce s-a întâmplat şi cu fiinţa noastră etnică. După cum sângele nostru este un amestec din toate soiurile de neamuri care au trecut prin această parte a Europei, tot aşa şi muzica noastră naţională a păstrat accente, răsunete, influenţe din cântecele acelor popoare. De aceea cântecele noastre naţionale au o bază orientală, a adăugat domnul Enescu.”

Elementul despre care compozitorul spune că ar fi poate singurul pur românesc este… dorul.🙂

„E foarte greu de desluşit această originalitate. Este tristeţea chiar în veselie. Sentimentul acesta este inspirat de văile şi dealurile noastre, de culoarea deosebită a cerului nostru, de gândurile care apasă şi fac în acelaşi timp să se nască în noi un dor ce nu se poate lămuri bine. Un străin care-mi este prieten, auzindu-mă odată executând o bucată a mea, mi-a spus: în această compoziţie este parcă ceva ce nu se poate îndeplini. Dorul îmi pare singura caracteristică orginală a cântecelor româneşti.”

Tristețea, melancolia nativă, despre care vorbește Enescu, pare cea care ne insuflă permanenta autovictimizare. Ne place să ne plângem de milă și să punem prea des răul în fața binelui… Să ne considerăm inferiori altor națiuni și să nu facem nimic pentru a transforma situația. Dar dacă fiecare dintre noi s-ar schimba pe el însuși, țara toată s-ar schimba în bine, încet-încet. Pe mine nu mă mai convinge nimeni că trebuie să mă consider nici dacul dacilor, nici romanul romanilor, nici amărâtul pe care îl cotropesc toți în sud-estul Europei… Prefer să mă consider Om, să-i văd pe toți cei din jurul meu Oameni și să văd în fiecare clipă ce pot face ca să ajut întreaga comunitate să se dezvolte, să treacă la statutul de comunitate cu oameni împliniți, cu oameni optimiști și de succes. Cred că asta pot face eu cel mai bine, din patriotism, pentru țara mea. Vreau și pot.

Și da, îl iubesc pe Enescu chiar dacă a spus că muzica noastră națională nu are nimic original în ea. Rămâne același mare muzician de acum un secol.

2 gânduri despre „Tu ce zici de ce zice Enescu? George Enescu

    Gabriela a spus:
    August 31, 2015 la 5:06 pm

    Dragă Cătălin, nu pot să zic decât jos pălăria pentru o astfel de postare. Așa îmi place când văd OAMENI care știu să (se) aprecieze ce au și să vadă partea esențială a lucrurilor. BRAVO!!!!!
    Permite-mi însă să adaug că eu cred că nouă ca români ne place, nu neapărat să ne considerăm inferiori altor națiuni, ci să ne comparăm excesiv cu ele. Și da, nu ne dăm seama că făcând asta ne punem singuri piedică la dezvoltare. România e o țară frumoasă, avem cu ce ne mândri și cu cine (chiar dacă nu am contribuit cu nimic la munca și succesul lor), și în ciuda părerilor, se poate trăi mai mult decât decent aici, dacă dorim asta și ne deschidem mintea și inima. Chiar am avut o conversație zilele trecute cu cineva pe tema asta, și mi s-a trântit aceleași scuze: cum să trăim decent când nu ne permitem o casă, o mașină, un telefon, o vacanță etc, când statul nu face nimic pentru noi și totul e așa scump. Fiecare are realitatea lui, eu nu văd așa lucrurile, eu nu aștept de la nimeni nimic și fac eu pentru mine și pentru alții așa cum și cât pot. Dar eu sunt altfel…

      drstoica a răspuns:
      August 31, 2015 la 8:47 pm

      Îți foarte mulțumesc, Gabriela! Și eu mă bucur când văd că nu e deloc imposibil să mă înconjor de acei oameni cu care chiar vreau să merg înainte, alături de care vreau să visez și să muncesc în țara asta, astfel încât, peste niște ani, să putem spune: uite, România arată măcar puțin altfel!
      De ce mă bucur atât de tare? Fiindcă acești oameni sunt foarte realiști: cred în minunile făcute de ei înșiși.🙂 Adică, se implică și știu că patriotismul în ziua de azi înseamnă să faci tot ce ține de tine pentru a adăuga valoare celor cu care conviețuiești, în țara în care trăiești. Indiferent de ceea ce fac alții.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s