Fii în viata ca pe facebook! Si invers! Poti?

Publicat pe Actualizat pe

fii-asaFacebook-ul reprezintă, aproape sigur, cea mai fidelă oglindă a societății actuale, concentrând toată esența bucuriilor, pasiunilor, frustărilor, fricilor, tristeților, obsesiilor, comunicării și lipsei de comunicare. Deși oamenii se afișează pe facebook așa cum vor să fie văzuți și nu așa cum sunt în realitate, dacă înveți să citești dincolo de cuvinte, de poze, de postări, vei descoperi extrem de ușor ce îi macină pe oameni, ce le place, dar mai ales ce îi deranjează, ce nu au curajul să schimbe în viețile lor, ce nu au curajul să spună cuiva în față, ce nu au curajul să devină ei înșiși. Așa că varsă totul pe facebook. E simplu: nu trebuie să privească în ochi pe nimeni și rămân cu impresia că au rezolvat situația.🙂

Din când în când, am să reiau subiectul facebook, pentru că ilustrează foarte ușor diverse aspecte ale gândirii și comportamentului uman contemporan.

Facebook poate însemna comunicare, socializare, divertisment, informație, motivație, inspirație. Sau frustrare, frică, autoizolare, oportunitatea de a intra în conflicte, lipsa socializării și a interacțiunii reale, sănătoase. Fiecare decide cum se folosește de internet: pentru a-și adăuga valoare sau pentru a trăi virtual, în ideea în care lumea reală e rea și nu merită întâlnită în mod fizic.

Uite ceva concret. Un prieten, de pe pagina lui, dar etichetându-te direct, sau intrând pe pagina ta, te salută ori îți urează la mulți ani ori te întreabă ceva. Iar tu dai un like salutului, urării sau întrebării. Atât. Ce reprezintă acel like? Un click scurt care îți acoperă lenea, care îți maschează comoditatea adoptată împotriva comunicării reale. Ai întâlnit cazuri de genul?

Cel care crede că like-ul ăla înseamnă foarte mult, care spune că nu are timp pentru un „salut, mulțumesc” sau răspuns scris să se gândească la asta: stau de vorbă cu cineva față în față. Îl salut pe acel cineva cu mai multe cuvinte, iar el dă doar o dată din cap. Îi urez la mulți ani cu tot tacâmul de vorbe inclus, iar el, de asemenea, dă o dată din cap și-atât. Îl întreb ceva, iar el, fără să deschidă gura, dă din cap în semn de aprobare, de like. Cum pare asta? Cum te-ai simți să vorbești cu cineva, iar acel cineva să nu facă nimic altceva decât să dea din cap; eventual, să mai adauge două puncte și o paranteză?🙂 Iar apoi, acel cineva se supără pe lumea reală înconjurătoare, pe colegii de serviciu, pe prieteni, pe colaboratori, pe șefi, pe vecini că-l ignoră, că nu știu să i se adreseze. Uitând că el însuși și-a limitat comunicarea, a ignorat în mod mascat, a devenit un produs limitat, comod al facebook-ului. De fapt, nu al facebook-ului. Ci al lui însuși.

Înainte să apăs butonul „publică” pe facebook, mă întreb simplu un lucru despre ceea ce postez și despre felul în care o spun: aș putea să o fac și față în față cu persoana căreia i se adresează postarea, textul? Aș putea folosi fix aceleași cuvinte și aceeași atitudine? Dacă da, apăs butonul. Dacă nu, mă mai gândesc, mă corectez și revin. E foarte important să-mi păstrez echilibrul dacă vreau ca lumea înconjurătoare să-și păstreze echilibrul în raport cu mine.

Vrei să pari inteligent? Fii inteligent! Vrei să pari înțelept? Păi, fii înțelept! Vrei să pari un lider real al vieții tale? Arat-o, nu e nevoie să ne spui. Oamenii fac ceea ce oamenii văd.

12 gânduri despre „Fii în viata ca pe facebook! Si invers! Poti?

    dagatha a spus:
    Iunie 26, 2015 la 12:00 pm

    sunt atâtea aspecte de dezbătut legat de facebook… Părți bune, părți mai puțin bune, oportunități, amenințări…

      drstoica a răspuns:
      Iunie 26, 2015 la 12:16 pm

      Așa este, Dagatha; tocmai de-aia ziceam că m-am referit și am să mă tot refer la facebook în articolele de pe blog. Fiindcă ce se întâmplă pe fb îi reprezintă pe oameni mult mai mult decât își dau ei seama.
      În articolele mele pot ilustra foarte clar porniri, obiceiuri, reprezentări interioare cu ceea ce se vede pe fb.
      Și am testat cu cineva: i-am dat anumite sugestii vizavi de postările de pe fb, de comentarii, de poze, de reacții… Nu credea că își poate schimba viața DOAR schimbându-și atitudinea pe fb. După ceva vreme, în care foarte greu i-a venit să reacționeze diferit față de cum o făcea înainte, omul ăla chiar are acum altă atitudine, altă încredere în sine, alt job, alte relații, ale rezultate, altă viață de zi cu zi. S-a transformat, spune asta și altora, dar bineînțeles că puțină lume îl crede: aceea pregătită să trăiască de asemenea mai bine.🙂

        dagatha a spus:
        Iunie 26, 2015 la 12:21 pm

        Facebook-ul – după mine- poate face lejer obiect de studiu pentru psihanaliști! Sau măcar pentru psihologi. De la pozele de tip „selfie” postate în exces, până la replici mai mult sau mai puțin ridicole…
        Folosesc, Facebook-ul, să nu fiu ipocrită! Dar sper că-l „gestionez” destul de bine cât să nu mă trădeze! 😀

          drstoica a răspuns:
          Iunie 26, 2015 la 1:41 pm

          Utilizare sănătoasă a facebook-ului îți doresc! Ceea ce-mi doresc și mie! :))

            dagatha a spus:
            Iunie 26, 2015 la 4:40 pm

            😆
            Da! Sănătoasă să fie!🙂

        Irina a spus:
        Iunie 26, 2015 la 9:16 pm

        Foarte interesant ceea ce spui despre acea persoana. Oarecum ma regasesc in ultima parte a povestii si mi-a dat de gandit. Voi fi si mai atenta la ceea ce postez pe Facebook.
        Si eu am avut parte de o transformare URIASA a vietii mele si sunt atat de fericita, uneori uimita, incat o spun tuturor. Nu pe Facebook:) ci in viata reala. Pe Facebook postez, mai des decat inainte, poze facute in momente in care ma simt minunat. Mi s-a intamplat ca unele persoane sa nu ma creada ca eu sunt atat de bine pe cat spun. Aproape ca mi-au sugerat ca zic doar asa ca sa ascund, de fapt, o alta durere. Am ramas uimita, deoarece mie chiar imi este bine, din ce in ce mai bine. Acum inteleg de ce unii nu ma cred. Pentru ca ei nu sunt pregatiti sa traiasca mai bine.🙂
        Articolele imi merg la suflet si-ti foarte multumesc!🙂

          drstoica a răspuns:
          Iunie 26, 2015 la 9:42 pm

          Exact asta se întâmplă: când oamenii nu pot face un lucru, spun că nici tu nu ai cum, că te înșeli, că nu-ți place viața, că e urâtă, dar nu reușești tu să-ți dai seama.🙂 Când oamenii nu înțeleg ceva, sunt siguri că acel ceva nu există. Problema este nu că ei nu sunt în stare să înțeleagă; dar nu fac nimic pentru a înțelege. Normal că nu știi de ce aleargă un maratonist nebun câte 42 de km până ce nu o faci tu să descoperi beneficiile alergării. E mai simplu să spui că ăla e dus cu capul, că nu are altceva mai bun de făcut ori că e dopat.🙂
          Și eu mulțumesc și spor la fericire în continuare!🙂 Pentru mine, e o bucurie imensă când oameni cu care am lucrat pe stimulare de resurse îmi povestesc astfel de lucruri despre ei!

    samewhiteblue a spus:
    Iunie 26, 2015 la 1:02 pm

    Viața asumată, trăită…e de milioane de ori mai ,,apetisantă” decât Facebook-ul.😀

      drstoica a răspuns:
      Iunie 26, 2015 la 1:43 pm

      Absolut, Simona! Atingerea fizică și privitul ochi în ochi nu se compară cu nicio senzație creată de facebook vreodată. :))

        Irina a spus:
        Iunie 26, 2015 la 9:04 pm

        De-abia astept sa te privesc iar in ochi. :))

          drstoica a răspuns:
          Iunie 26, 2015 la 9:43 pm

          Ne-o mai aduce viața asta și față-n față, normal.🙂

    adrian0602 a spus:
    Iunie 28, 2015 la 4:54 pm

    Reblogged this on adriandc.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s