Când ești sigur pe ce vezi, mai întreabă-te o dată!

Nu e vorba despre box. E vorba despre percepție, despre influențare (cu sau fără integritate), despre convingerile formate. De multe ori, simțurile ne înșală, pur și simplu. Pentru că sunt incomplete, imperfecte și deloc atotputernice. Pe retină există așa numita pată oarbă (nu are legătură cu problemele de vedere), auzul selectează în funcție de frecvențe, partea kinestezică (tactilă) nu e întotdeauna activată.

Preluăm informații. Multe, puține, complete, corecte, incorecte, potrivite, nepotrivite… Informații verificate sau nu. Susținute de dovezi palpabile, măsurabile sau nu. Conștiința le filtrează – evaluare și interpretare – și pune etichete, dă verdicte, trage concluzii.

Iată un caz concret. Cum se formează o percepție, cum se manipulează ea (chiar și involuntar), cum se creează o convingere. Și, de cele mai multe ori, suntem siguri că a noastră e cea corectă, indiferent de care parte ne aflăm.

În box, i s-a zis „Meciul secolului”. Eu, personal, nu-s un fan al acestui sport, dar aici nu are importanță, nu vorbim despre mesajul sportului în sine.

Americanul Floyd Mayweather l-a întâlnit pe filipinezul Manny Pacquaio. Luptă încrâncenată, spectacol după părerea unora, plictiseală după a altora. Un meci totuși disputat, despre care se tot vorbește. Publicul l-a văzut pe Pacquaio curajos, insistent, dornic să se impună. Și l-a plăcut. L-a susținut. A fost sigur de succesul lui așa cum Pacquaio însuși s-a declarat. „A fost o luptă bună, am crezut că am cîștigat meciul. L-am lovit de foarte multe ori și chiar am crezut că l-am bătut. N-am forțat mai tare în ultimele două runde, credeam că nu mai are rost să atac pentru că sînt în avantaj.”

Dar toți cei trei arbitri l-au dat câștigător categoric pe american. Fluierături, huiduieli, reacții agresive la adresa deciziei. La ProTv, în pauze rula publicitate. Firesc, se poate spune. La Dolce, pauzele erau dedicate reluărilor performante, stop-cadrelor edificatoare, cifrelor și informațiilor matematice. Publicul ProTv a fost sigur pe victoria lui Pacquaio. Publicul Dolce a înțeles superioritatea lui Mayweather în baza regulamentului acestui sport.

Statistica informatizată a meciului „e de partea lui Mayweather, care a trimis 435 de pumni, cu șase mai mulți decît Pacquiao. Diferența mare se face însă la loviturile care și-au atins ținta. Nu mai puțin de 34% din pumnii lui Floyd au lovit, spre deosebire de 19% în dreptul filipinezului. La capitolul lovituri puternice, Mayweather domină clar cu 48% dintre acestea atingîndu-l pe Pacquiao, față de numai 27% în sens invers.”

Iată cât de ușor ne putem înșela. În viață, în general. Unele lucruri, situații ni se par nedrepte. Nu suntem perfecți; nici noi, nici ceilalți. Echilibrul e cheia fericirii, a succesului. Să luăm în calcul că până și convingerea cea mai puternică e tot o percepție. Ca să ne putem schimba astfel unghiul din care judecăm lucrurile, ca să întoarcem totul pe cât mai multe fețe. Până când? Până găsim punctul de calm, de echilibru.

„Oamenii modifică, prin percepția lor, jocul. Meciurile iau, de fapt, forma subiectivă a celor două tabere. Nimic nu ne clintește din subiectivitatea noastră. Fiecare avem propriul învingător. Meciul a fost același, dar pauzele le-am trăit diferit. Și de aici s-au născut două percepții.” Mai multe detalii statistice despre meci găsești aici, la Cătălin Tolontan, sau aici.