Misiunea personală. A ta care este?

Publicat pe

traiesteOmul se naște, crește, se dezvoltă pe diferite niveluri neurologice. Mai presus chiar decât cel al identității (Eul real, nu definit de ceilalți), este nivelul misiunii personale în această viață. Acea misiune, acel sens foarte puternic pe care îl dăm întregii noastre deveniri, zi de zi, conștient sau inconștient. Amintește-ți, de exemplu, cum stai și te gândești înainte de a te apuca de ceva serios: „are sens pentru mine să fac asta sau nu?”

Studiile din neuro-psihologie confirmă că, spre a fi fericit, omul trebuie să trăiască pentru ceva mai presus de el însuși. Pentru ceva atât de nobil, încât rezultatul poate apărea abia după ce omul nu va mai fi în viață. Dar asta nu contează atunci când viziunea, când misiunea există și motivează, responsabilizează. Motivație + Responsabilitate = Succes.

Dacă nu ți-ai descoperit misiunea personală, nu înseamnă că nu o ai. Doar că nu ți-o cunoști încă. Iar necunoașterea ei dă vieții tale o notă de confuzie, de greutate în a trăi așa cum îți place… Vestea bună este că oricine își poate descoperi această misiune. Apoi, va simți cum viața începe să curgă de la sine; cum resursele ies la suprafață în moduri inedite și incredibile.  Cum visurile se împlinesc unul câte unul pentru că așa e firesc, nu pentru că lumea exterioară s-a schimbat în mod radical. Sau da: s-a schimbat pentru că Tu te-ai schimbat; pentru că și Tu faci parte din lume.

Un băiețel mergea odată cu bunicul său să planteze un măslin.

Copilul sărea vesel de pe un picior pe altul și se juca pe cărare în timp ce înaintau spre locul dinainte stabilit, iar bunicul zâmbea în urma lui.

Când au ajuns la marginea unei minunate livezi de măslini, bătrânul a ales locul unde a săpat puțin și a plantat cu grijă ramura de măslin, verde și firavă.

Băiețelul era bucuros și îi tot spunea bătrânului că abia așteaptă ca anul viitor să mănânce măsline din pomul sădit de ei doi! Bătrânul doar îl privea și zâmbea.

Pe drumul spre casă, bunicul i-a povestit copilului că un măslin are nevoie de o viață de om să ajungă la maturitate și să rodească.

Bătrânul știa că el niciodată nu va ajunge să guste măcar o măslină din pomul plantat împreună cu nepotul său. Dar faptul ca el nu se va bucura niciodată de roadele acestui măslin nu era deloc un motiv pentru a nu îl planta.

Am ajutat mulți oameni să-și descopere misiunea personală, așa cum alții m-au ajutat pe mine. Le mulțumesc tuturor că m-au făcut parte din călătoria vieții lor!

Anunțuri

15 gânduri despre „Misiunea personală. A ta care este?

    mihaela a spus:
    Aprilie 22, 2015 la 1:09 pm

    Da, cred in o astfel de misiune personala, inca …nu stiu daca mi-am descoperit-o…
    Imi doresc sa fac ceva , astfel incat copilul meu sa invete de la mine , cand vin acasa , la el, sa fiu incarcata de energie pozitiva, sa fiu un exemplu pentru el, chiar daca mai gresesc…dar sa fiu prezenta, sa traiesc in prezent. Doamne ajuta!
    Oamenii responsabili, oamenii frumosi, am vazut ca traiesc in prezent, exista cu toata fiinta lor in locul unde se afla, cred ca asta este secretul sa faci ceva care sa te tina PREZENT.

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 22, 2015 la 3:13 pm

      Foarte adevărat, Mihaela! Cu cât conștientizezi mai bine momentul prezent, reușind să te păstrezi în el, în ceea ce spui și faci Acum, cu atât mai frumoasă devine viața. Pentru că întotdeauna vor conta soluțiile (de care ai nevoie Acum) și mult mai puțin problama în sine și vinovații (care sunt plasați în trecut).
      Există tehnici, metode extrem de eficiente pentru a-ți descoperi identitatea (acel Eu autentic, ideal) și misiunea personală în viață. Această misiune e ca un vis deasupra tuturor celorlalte pe care le avem; e ceva relativ abstract, pentru că valorile supreme din viețile noastre (valorile scop) sunt abstracte: fericirea, iubirea, bucuria, liniștea etc. Doar valorile mijloc sunt palpabile, însă de ele ne folosim întotdeauna pentru dobândirea și păstrarea valorilor scop. Tot ceea ce facem facem pentru a ne simți bine, chiar dacă bine nu poate fi măsurat cu un aparat. 🙂 Dar îl simțim și ni-l dorim în permanență.
      Ai mare dreptate: oamenii fericiți trăiesc cât pot de mult în Prezent, Acum. Din punctul de vedere al fizicii cuantice, în realitate nu există decât timpul prezent. Trecutul și viitorul sunt doar niște convenții mentale umane pentru a se orienta într-un fel. Sunt multe și frumoase de vorbit despre asta.

    Gabriela a spus:
    Aprilie 22, 2015 la 4:07 pm

    Ah ce subiect frumos! Cred ca mai intai trebuie sa iti pui un scop, oricare ar fi el. Poate sa fie unul, pot sa fie mai multe. Si sa lucrezi constant la el /e. Eu merg pe principiul “o viata cu un scop”. Toti avem un scop pentru care ne-am nascut pe acest pamant. Numai ca unii il afla mai devreme, iar altii poate niciodata. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne dam batuti sau sa traim nesabuit. Eu spun ca momentan nu stiu 100% care e misiunea mea, am ceva conturat, dar vreau sa cred ca se poate mai mult de atat. Vreau mai mult de atat. De accea mi-am propus sa incerc cate putin din toate. Din tot ce ma intereseaza si ma atrage bineinteles. Doar asa cred eu ca o sa ajung sa ma descopar. Daca e bine sau nu doar timpul o sa-mi spuna. Chiar daca o sa dureze toata viata…

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 22, 2015 la 5:06 pm

      Da, foarte frumos spus, Gabi, îți mulțumesc! Ca să poți îmbunătăți niște rezultate, întâi trebuie să le ai. 🙂 Viața în sine e un buchet imens de experiențe. Trăind cu adevărat, vom realiza care ne este scopul în viață. Uneori, îl avem, îl urmăm, chiar dacă nu ne dăm seama în mod conștient. Important este să-l căutăm. Nu are cum să nu apară. Nu are cum. 🙂
      Eu mi l-am conștientizat abia atunci când l-am căutat cu adevărat.

        Gabriela a spus:
        Aprilie 24, 2015 la 9:26 am

        Permite-mi sa impart cu tine acest filmulet. Nu stiu daca l-ai vazut, dar pe mine m-a emotionat pana la lacrimi. Ce inseamna sa ai o pasiune si sa te bucuri de ea. Iar aceasta minunata femeie si-a gasit misiunea de micuta. 🙂

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 24, 2015 la 9:41 am

          Îți foarte mulțumesc, Gabi! Nu știam filmulețul; e chiar impresionant. Ce memorie are bătrâna și ce bucurie pentru ceea ce făcea! Este foarte adevărat ce spune: vom ști că ne-am ales profesia potrivită atunci când am presta respectiva activitate și fără bani. Eu, unul, de fiecare dată când am hotărât să învăț și să fac ceva nou ori înainte să mă angajez undeva, m-am întrebat: aș face asta și gratis? Dacă răspunsul meu pentru mine era „da”, mergeam înainte. 🙂

            Gabriela a spus:
            Aprilie 24, 2015 la 10:00 am

            Stiam eu ca o sa-l apreciezi si ca o sa scoti esentialul din el :). Si intr-adevar daca ai face un lucru care te pasioneaza si gratis, inseamna ca esti un om implinit si fericit. Daca nu, atunci te astepata zile grele 🙂

              drstoica a răspuns:
              Aprilie 24, 2015 la 1:56 pm

              Cam da. 🙂 Ajungem să fim siguri că viața înseamnă doar o sumă de compromisuri și facem întotdeauna doar ceea ce „trebuie”. 🙂

    Lucica a spus:
    Aprilie 22, 2015 la 9:53 pm

    Eu n-am nici cea mai mica indoiala in ce ma priveste.Sunt sigura ca ce fac e bine,e din ce in ce mai bine.Am plecat de jos si am lucrat cu mine ,in mine, pt. mine ca sa ma autodepasesc si lucrez in continuare,cat exist.Roadele le vad si sunt convinsa ca vor fi si mai multe.Familia a fost pt. mine cea mai mare provocare.Fosta si actuala. Chiar azi traiesc o satisfactie pe care o astept de mult timp.Multumesc mult pt. fiecare postare,Catalin !

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 22, 2015 la 10:57 pm

      Excelent, Lucica, felicitări! Ăsta e rostul vieții: autodescoperirea și evoluția permanentă, trăind frumos tot ceea ce ni se dă, creând ceea ce ne dorim, experimentând mereu momentul prezent.
      Și eu îți mulțumesc mult!

    Lucica a spus:
    Aprilie 23, 2015 la 12:12 pm

    Cred ca scopul meu in viata este sa traiesc cat pot de autentic,intens ,sa simt viata cu bune si rele ,asa cum e ,fara anestezie, si sa las ceva frumos in urma mea.Mi-am pus nadejdea in altii si am primit ce-am meritat,asta m-a trezit si sunt recunoscatoare tuturor celor care m-au motivat sa gasesc puterea in mine.Chiar am visat de curand ca zburam si m-am oprit acolo unde am vrut eu…ce grozava satisfactie,macar si in vis !

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 23, 2015 la 2:48 pm

      Psihanaliza spune că, indiferent ce-ar urma, când te visezi zburând e foarte de bine! Zborul reprezintă simboluri puternic pozitive pentru creier.

        Lucica a spus:
        Aprilie 24, 2015 la 10:42 am

        Visele au fost intotdeauna pt. mine o oglinda a starii mele interioare,pe care am inteles-o apoi mai bine,iar pt. fetele mele la fel.Ma simt mai ancorata in prezent dupa ce visez si-mi place tare mult !
        Cu ochii deschisi ,ma visez vorbind oamenilor despre adevaratele valori nepieritoare.Nu stiu exact de unde sa incep,dar stiu sigur ca asta voi face.Am vrut la un moment dat sa urmez o facultate de psihologie,dar , ce am invatat la ANATECOR despre om ca intreg,mi-a fost de-ajuns pe moment.Acum, cred ca puterea cuvantului ,efectul sau pe care l-am simtit si asupra mea ,poate influenta mai eficient mintea umana,avem nevoie sa intelegem ,sa fim constienti de ceea ce facem.

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 24, 2015 la 1:57 pm

          Corect, Lucica!
          Conștientizarea e calea spre a trăi în prezent fix starea pe care ne-o dorim.

    adrian0602 a spus:
    Aprilie 23, 2015 la 5:14 pm

    Reblogged this on adriandc.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s