The Perks of Being a Wallflower. „Suntem infiniți”

Publicat pe

The-Perks-Of-Being-A-Wallflower-Wallpaper-We-Are-InfiniteFilm din 2012. Regizat de Stephen Chbosky. După un roman de Stephen Chbosky. Cu Emma Watson. Fanii lui Harry Potter o cunosc destul de bine. Plus încă doi puști foarte simpatici, Logan Lerman și Ezra Miller. Film de 8.1 pe imdb; însă depinde din ce punct de vedere privești totul. Nu e deloc superartă, nici vreo poveste ieșită din comun. Dar te atinge bine. Cu un an din viața unor adolescenți. Simți că te iau cu ei în mașină, la petreceri, în sentimente, la școală, în visurile lor…

Nu putem alege de unde venim, dar putem alege încotro mergem.

Charlie e boboc de liceu. Vine după o depresie cruntă, cauzată de sinuciderea celui mai bun prieten. Amintindu-și mereu de mătușa Helen, care murise în Ajunul Crăciunului, pe când băiatul avea doar câțiva anișori. La fel de greu încercată și mătușa la nivel interior. Și care devenise pentru Charlie ceva ce nici el nu realizează decât în ultimele minute din poveste.

Așa cum am tot văzut prin filmele americane, să fii acolo elev de clasa a noua pare un coșmar. Toți „seniorii” te iau la mișto, te supun diferitelor „botezuri”, te umilesc măcar pentru că așa e tradiția. Doar să intri în echipa de fotbal sau de majorete a școlii te poate salva cumva. Însă Charlie e un timid, un introvert, care se străduiește să iasă din izolare. Norocul îl aduce în preajma lui Patrick, fratele vitreg al unei fete fix de vârsta fratelui: Sam. Amândoi, în ultimul an de liceu.

Charlie are o familie absolut normală. Mamă, tată, frate, soră. Citește mult. Și scrie, dar pe ascuns. Anderson, profesorul de engleză, îl încurajează cât poate. Puștiul pătrunde în „lumea bună” a școlii, încearcă tot ce e de încercat pe la petreceri, continuă să fie un elev model și deja e nedespărțit de gașcă: Sam, Patrick, Alice și Mary Elizabeth. De Sam e cel mai nedespărțit. O iubește, dar nu-i spune. Ea simte și-i oferă primul sărut din viața lui. Doar că Sam e cuplată cu unul mai mare și mai șmecher. Nu pentru că ea ar fi o șmecheră, ci pentru că, în copilărie, experiențele de viață nu i-au fost cele mai fericite. Iar acum, „se apără” căutând compania șmecherilor. Clasic.

Charlie: Domnule Anderson… pot sa va întreb ceva?

Profesorul Anderson: Da, Charlie.

Charlie: De ce oamenii draguti aleg sa se întâlneasca mereu cu persoane nepotrivite?

Profesorul Anderson: Vorbim despre cineva anume?

Charlie: Da…

Profesorul Anderson: Ei bine… Acceptam dragostea celor pe care credem noi ca îi meritam.

Charlie: Putem sa-i facem constienti ca merita mai mult?

Profesorul Anderson: Nu stiu. Dar putem încerca.

Și Charlie, cel tăcut și retras, prinde curaj. Sam se pregătește pentru facultate, deși e aproape sigură că nu va fi admisă. Patrick are și el planuri departe de casă. Charlie va rămâne din nou fără prieteni în școală.

De Moș Crăciun, puștii organizează Secret Santa. Știi cum e? Într-un grup, fiecare extrage un nume, îl păstrează secret și-i cumpără un cadou respectivului, urmând ca el să ghicească cine e Moșul său.

Emma-WatsonCharlie: Tata, îmi dai si mie 30 de dolari?

Tatal: 20 de dolari?! Pentru ce îti trebuie tie 10 dolari?

Charlie: Sam organizeaza „Secret Santa” acum, de Craciun. E jocul ei preferat. Te rog.

Tatal: Bine, ia de-aici 50 de dolari.

Muzică bună. Multă muzică bună în filmul ăsta. Iar Sam îi dăruiește o mașină de scris, cunoscându-i pasiunea.

Conversatie muta, pe tastatura:

Sam: Scrie despre noi.

Charlie: Asa voi face.

Și scrie des scrisori către Nimeni. Îl ajută să rămână ancorat în realitate. Își exersează stilul de viitor autor serios.

Nu e un film cu pretenții, nu cred că a fost făcut pentru premii speciale. Dar pentru mine, mărturisesc, a reprezentat o provocare filmul ăsta. La final, când m-am întors din el, am stat câteva minute să-l termin într-un fel. Și să mai ascult de vreo 2-3 ori David Bowie cu Heroes, piesă de pe coloana sonoră. Denumită de puști „perfect song”.

Charlie: Stiu ca mai sunt oameni care spun ca asemenea lucruri nu se întâmpla. Stiu ca toate astea, într-o zi, vor fi simple povesti. Si ca pozele noastre de acum vor deveni niste poze vechi. Si ca toti vom fi mama si tatal cuiva. Dar în momentul asta, clipele de acum nu sunt povesti. Lucrurile astea chiar se întâmpla. Eu sunt aici. Si ma uit la ea. Iar ea e atât de frumoasa. Pot vedea asta. Momentul acela unic în care tu stii ca nu esti o poveste trista. Esti viu. Te ridici si vezi luminile din jur si te întrebi în fel si chip. Si asculti cântecul acela de pe CD, cu oamenii pe care tu îi iubesti cel mai mult pe lumea asta. Si în clipele acelea, jur, suntem infiniti.

I, I will be king
And you, you will be queen
Though nothing will drive them away
We can beat them, just for one day
We can be heroes, just for one day.

I, I wish you could swim
Like the dolphins, like dolphins can swim
Though nothing, nothing will keep us together
We can beat them, for ever and ever
Oh we can be heroes, just for one day.

David Bowie, „Heroes”.

Și niște întrebări la care cu greu ți-ai putea răspunde; doar dacă vezi filmul de mai multe ori. Răspunsurile apar prin deducție.🙂

*Ce i-a făcut mătușa Helen micuțului Charlie?

*În ce an e plasată acțiunea filmului?

*Care-i treaba cu Rocky Horror Picture Show?!?

Tu ce zici?🙂

2 gânduri despre „The Perks of Being a Wallflower. „Suntem infiniți”

    Movie Zone a spus:
    Aprilie 30, 2015 la 5:36 pm

    unul dintre cele mai bune filme cu si despre adolescenti😀

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 30, 2015 la 11:04 pm

      Să știi că da, sunt de acord.🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s