Nightcrawler. Sângele cotidian de pe micul ecran

Posted on

nicghtcrawler-posterThriller. Aproape două ore. Nominalizat la Oscar 2015 pentru „Cel mai bun scenariu original”. Nominalizat la Golden Globes pentru „Cel mai bun actor”. Un fragment de mizerie socială dusă la extrem. Știrile de televiziune. Din Los Angeles, din care au învățat și ai noștri. Pentru că, nu-i așa?, „americanii fac cele mai bune știri”.

Louis Bloom (jucat excelent de Jake Gyllenhaal) își caută de lucru. Un sociopat foarte isteț, talentat, bun pupător în fund (la nevoie), șocant de sincer în anumite momente, fără școală, fără nicio pregătire. „Dar învăț repede, studiez mult pe internet. Anul trecut, am urmat un curs de afaceri online. Dacă știi să cauți, poți găsi aproape orice.” În paralel, se ocupă cu tot felul de găinării: fură capacele de canale stradale, fură garduri de sârmă, fură ceasuri de la mâna omului pe care-l bate… și le vinde.

Bloom: De ce te-as angaja? Vinde-te bine pe tine, hai!

Rick: Pai, sunt Rick, asa cum ziceam. Am luat trei autobuze ca sa ajung aici… Am terminat liceul… Am nevoie de o slujba… As face aproape orice pentru asta… Asta sunt eu… Angajeaza-l pe Rick.

„Nightcrawler” este un excelent manual de manipulare. De cum transformi buna comunicare în manipulare ordinară. De cum poți părea ca pâinea caldă și să te ghidezi, de fapt, după „scopul scuză mijloacele”. Și de cum se modelează omul după cel/cei alături de care își petrece cea mai mare parte din timp.

DE CE urmaresti/îti doresti un lucru e la fel de important ca si CE urmaresti/îti doresti. Ceea ce e foarte adevărat. Contează, însă, câtă valoare reală îți adaugi ție și celor din jurul tău făcând ceea ce faci.

Mă gândeam, la un moment dat, cât de ușor poate confunda cineva persuasiunea integră cu manipularea de cea mai joasă speță.

Louis Bloom se nimerește la un accident nocturn de mașină. Vede cum filmează un cameraman independent, aude cum se vinde materialul, devine pasionat de așa ceva și trece la treabă. Își cumpără o cameră video de doi lei, angajează un homeless cu care să facă echipă și aleargă după subiecte „tari”. Senzațional cu orice preț. Spectacol murdar pentru publicul larg. Sânge pentru audiență.

Louis Bloom: Stii ce înseamna F.E.A.R. (frica)? False Evidence Appearing Real. (probele false pot parea reale.)

Exclusivitate, concurență fără limite, „ori eu, ori tu”. Este starea societății contemporane atunci când lipsește echilibrul. Iar televiziunea de știri chiar și-a pierdut, în general, echilibrul. E un lanț trofic: media oferă mizerie pentru că doar asta consumă publicul larg, iar publicul larg se plânge că media doar mizerie oferă. Însă publicul e cel care poate rupe lanțul.

Editorul: Jurnalistic si etic, încalcam toate regulile, depasim orice limita.

Directorul de stiri: Ai vazut audientele? Astea conteaza. Daca vrei sa mai ai un loc de munca.

Louis și asistentul său, Rick, aleargă în fiecare noapte după morți. Ce absurd sună: „aleargă după morți”! Ajung înaintea Poliției, ascund informații și devin personaje principale în propriile știri. Cât de departe poți merge atunci când nu conștientizezi cu adevărat ceea ce faci?

Detectiv Fronteiri: L-ai filmat murind.

nightcrawlerLouis Bloom: Asta mi-e meseria, asta e ceea ce fac. Sunt cameraman. Îmi place sa spun ca, daca ma vezi fata-n fata, înseamna ca ai cea mai proasta zi din viata ta.

În „ascensiunea” sa socio-profesională, Lou nu vede niciodată piedici. E un optimist incurabil. Dar un optimist bolnav. O place pe Nina (Rene Russo), directorul de știri al unei televiziuni, cu o vârstă cam de două ori cât a lui. Plănuiește să și-o facă amantă, prietenă și parteneră în business. Nici nu-și poate închipui că ea ar avea cum sau de ce să-l refuze.

Nina: Prietenii nu-si obliga prietenii sa se culce cu ei.

Lou: Asta nu e prea adevarat, Nina, pentru ca, dupa cum stii, un prieten este un dar pe care ti-l faci singura.

Povestea are și momente amuzante. Un umor trist, în nota mesajului dat de film, dar nu poți să nu zâmbești. Lou are un singur angajat.

Lou: Te promovez. Vei fi Vicepresedinte Executiv al companiei mele de știri.

Rick: Acum ce sunt?

Lou: Asistent.

Rick: Asta vine si cu o marire de salariu?

Lou: Bineînteles.

Rick: Cât?

Lou: O sumă. Zi o suma!

Rick: 100… 75. 75 de dolari pe noapte.

Lou: S-a facut.

Rick: Ce zici de mai mult?

Lou: Nu acum. Negocierea s-a încheiat.

Rick: Daca ziceam mai mult, primeam mai mult?

Lou: Categoric.

 

 

 

2 thoughts on “Nightcrawler. Sângele cotidian de pe micul ecran

    Şerban Stănescu said:
    Martie 29, 2015 la 3:51 am

    Mulţumesc pentru osteneala de a fi văzut filmul şi pentru mine!
    Acum, cel puţin ştiu că dacă dau peste el, pot să-l ocolesc liniştit. L-am văzut în versiune reală, ani în şir. La ce bun să-l mai revăd pe ecran? E destul să ies pe stradă…

      drstoica responded:
      Martie 29, 2015 la 1:09 pm

      Așa e, filmul ăsta rulează zilnic peste tot în jur. Dar are și el mesajul său bine punctat și exprimat, încât să lase o lecție în mintea privitorului.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s