Alege: „nu merit” sau „ȘI EU POT!” ? (Video)

Publicat pe

curata-nu-pot-adbSuntem diferiți și asta ar trebui să ne bucure. Facem lucruri diferite care se completează unele pe altele. Repetăm ceva, dar experiențele sunt mereu diferite și ele. Fiecare om e unic în felul său, fiecare zi e altfel decât cea precedentă, chiar dacă nouă ni se par toate trase la indigo. Toți suntem geniali în felul nostru, doar că nu ni s-a confirmat niciodată, iar asta ne determină să credem că nu suntem.

Citești o carte, iar părerea ta e alta decât a unui prieten care a citit-o în același timp cu tine. O recitești și constați că parcă descoperi pagini noi. „De unde-or fi apărut?!” Te întrebi dacă erau și la prima lectură.

Cărțile sunt ele însele niște complexe experiențe de viață pentru fiecare cititor în parte. „Nu am timp să citesc” reprezintă doar scuza pentru care lectura nu e în lista ta de priorități. Măcar un sfert de oră, seara, înainte de culcare, tot poți citi ceva. Important este să vrei și să consideri sincer că merită. Acest „merită” e cel care ne încuie și ne descuie viețile. Facem întotdeauna ceea ce credem că merită cel mai mult pentru noi: muncim, călătorim, mâncăm, ne odihnim, petrecem, lenevim, stăm pe net, plângem, vedem un film… TOT, absolut tot ceea ce facem se înscrie pe lista noastră de preferințe. Da, chiar și atunci când, aparent, nu ne place deloc ceea ce facem. Facem pentru că există niște beneficii secundare, poate ascunse, de care ne-am creat dependență. Inclusiv dependența de autovictimizare, dependența de atenție obținută prin suferință. Dacă VREM și MERITĂ cu adevărat să fim fericiți, cu toate implicațiile acestei stări, facem ALTCEVA decât până acum! Un om care simte că s-a săturat cu adevărat de ceea ce trăiește cere ajutor, caută soluții, încearcă activități noi, își schimbă obiceiurile. Altfel, înseamnă că nu a ajuns încă la limita suportabilității situației neplăcute. Iar omului parcă îi place să sufere până la capăt decât să aducă ceva mai frumos în viața lui. Se teme că apoi nu mai are despre ce vorbi cu prietenii, că nu mai are subiect de conversație, că pierde atenția celorlalți dacă își întrerupe suferința. O mulțime de persoane cu care am lucrat „unu la unu” pot confirma sau infirma ceea ce scriu aici. Pot spune cum erau înainte și cum sunt acum. Cum le era viața atunci și cum le e în prezent. Le rog să-și spună părerea. Dacă vor, bineînțeles.

Cărțile pot fi ele însele niște salvatori. Doar atunci când cititorul nu cade în capcana credinței oarbe în conținutul cărților, lăsându-i pe autori să gândească în locul său. Într-o anumită măsură, orice carte descrie o călătorie. Călătoria pe care o face cititorul nu este, însă, aceeași cu cea pe care a făcut-o autorul. Nu evita gândirea personală, ieși din turmă! Și nu ezita să pui în practică, să vezi Tu la Tine cum funcționează lucrurile!

zapadaOamenii care citesc astfel de rânduri se împart în două categorii: unii trec la acțiune, își fac planuri, își stabilesc obiective, își schimbă obiceiurile… alții zic „ce interesant!”, dau un „like” și nu fac (mai) nimic.🙂 Fotografia alăturată caracterizează astfel de situații. „E frumos, da’ să fie la ceilalți!” Tu în ce categorie alegi să te înscrii? Nu, nu-mi răspunde; doar observă. Și fă ceva!

Am trăit, până acum, atâtea experiențe extraordinare de remodelare a vieților, încât, sincer, mă întreb de ce nu vor toți oamenii să schimbe ceva și să trăiască mai bine, mai frumos. Iar dacă deja trăiesc bine, să trăiască la superlativ.🙂

12 ani. Pasiune, muncă, libertatea de a se exprima așa cum îi place. Frumusețea vine din toate la un loc.
Se spune că muzica vindecă, transformă, bucură. Fetița asta are dovada. Trăiește clipa, trăiește Acum, nu se gândește câți bani va câștiga din concursul ăsta, nu-și amintește continuu de câte ori a greșit, spunându-și că se poate repeta încă o dată… Nu, ea nu are treabă cu nimeni. Doar cu ea și cu cântecul ei.

Fiecare dintre noi are un talent al său, are ceva la care se pricepe mai bine decât ceilalți, chiar dacă a descoperit asta sau nu. Dacă încă nu a descoperit, o va face doar atunci când va vrea cu adevărat. Eu nu cred în „nu pot”.🙂

8 gânduri despre „Alege: „nu merit” sau „ȘI EU POT!” ? (Video)

    zaraza26 a spus:
    Ianuarie 20, 2015 la 12:54 pm

    E un articol si un videoclip grozav pentru o domnisoara de 16 ani pe care o cunosc destul de bine si care, in ciuda dorintei si a unui aparent tupeu, nu canta pe scena nici cu 10% din posibilitati. Poate acest articol postat pe profilul ei de fb sa ii mai deschida ochii si sa isi regaseasca curajul.

      drstoica a răspuns:
      Ianuarie 20, 2015 la 7:34 pm

      Multă baftă!!!

    Irina A. a spus:
    Ianuarie 20, 2015 la 9:15 pm

    Viata la superlativ! Wow!!! Cred ca tocmai mi-am gasit motto-ul vietii mele.🙂 Da, eu sunt una dintre persoanele care au vazut diferenta intre a trai la intamplare, a fi o victima a imprejurarilor si a alege sa-mi schimb viata, sa-mi fac planuri, sa actionez cu incredere si optimism, sa inteleg, sa respect si sa tolerez punctul de vedere al celor de langa mine.
    Nu trece dimineata fara a-mi citi obiectivele si a ma intreba ce voi face diferit azi pentru a fi bine, din ce in ce mai bine. Nu trece o seara fara sa-mi fac planuri pentru a doua zi, fara sa stiu de ce ma trezesc dimineata, cu cine am de gand sa ma intalnesc. Seara de seara imi fac scenarii de vanzare, speach motivational pentru echipa pe care mi-am propus s-o dezvolt astfel incat sa ramanem uluiti la final de an de schimbarea produsa in noi.
    Intr-adevar, scrisul pe hartie este magic, face lucrurile sa se intample mai repede. Cand te hotarasti s-o iei pe un anumit drum, oportunitatile, ideile apar atunci cand nu te astepti. Multumesc, Catalin!🙂

      drstoica a răspuns:
      Ianuarie 20, 2015 la 10:09 pm

      Îți foarte mulțumesc și eu, Irina! Ține-te de noul drum, gândește-te la tine și aprofundează ce-ți dorești, nu ceea ce nu-ți dorești. A-ți scrie obiectivele, a construi scenarii cu detalii exact la asta se referă. Fiindcă în continuarea lor, vin răspunsuri, idei, soluții în lanț. Și nu te mai poți opri.🙂

        Irina a spus:
        Ianuarie 20, 2015 la 10:45 pm

        Yes, I know. :)) Adica, intr-adevar, nu ma mai pot opri. E atat de bine!🙂 Merg la culcare cu o satifactie incredibila, ca am facut ceva pentru mine, ca am actionat in directia dorita, ca ani am mai amanat. Nu am mai deschis televizorul de ceva timp. Am si uitat de el pentru ca am gasit bucuria in mine. This is really quality time.🙂

          drstoica a răspuns:
          Ianuarie 20, 2015 la 11:24 pm

          Da, bună asta cu televizorul; la fel mi se întâmplă și mie.🙂

          Irina a spus:
          Ianuarie 20, 2015 la 11:36 pm

          Am vrut sa spun ca nu am mai amanat.🙂

            drstoica a răspuns:
            Ianuarie 21, 2015 la 12:30 am

            Am înțeles din prima.🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s