Foame de senzațional, reacție disproporționată

Posted on Updated on

sh1Foamea de senzațional bolnav e uriașă, iar foamea asta își devorează propria gură. Nici nu contează din ce anume vine senzaționalul. Autorul unei exprimări apocaliptice e setat, în mod inconștient, nu atât pe mesajul pe care-l transmite, cât pe felul cum o face. Are impresia că dacă transmite curat, cu bun simț, nu e de ajuns, nu-l va băga suficientă lume în seamă. Pe el, omul, nu pe subiectul mesajului său. Pentru că, inconștient și greu de crezut, mesajul ajunge să conteze mai puțin.

Simona Halep a învins-o, astăzi, pe Serena Williams în 64 de minute: 6-0, 6-2. Mare victorie și, mai ales, un joc superb al româncei contra numărului 1 mondial. Intrând să-mi văd mail-urile, am dat peste un articol „yahoo news”, cu titlul: „Regina Serena a murit! Trăiască Simona! Românca a pulverizat-o pe Williams”. Să facem o secundă de liniște în mințile noastre și să ne punem niște întrebări simple: Chiar a murit femeia aia? Chiar s-a făcut una cu aerul, ca un spray deodorant?!?

Vei spune că autorul a fost luat de val, că s-a exprimat așa din cauza euforiei, a bucuriei foarte mari. Înseamnă că eu, dacă n-am zis decât „Fermecătoarea Simona a jucat incredibil!”, nu m-am bucurat la fel de mult? Exprimarea cuiva spune enorm despre el însuși, despre viața lui, mai mult decât despre Simona sau despre Serena. Precum exprimarea acelei persoane îi arată viața: cu moarte, extaz și pulverizări. Cu exagerări, cu așteptări, cu blocaje, cu furii extreme și disproporționate…

„Nu mai am voie acum nici să mă bucur???” s-ar putea întreba cineva. Ba da. Dar atât: ia în calcul că bucuria manifestată agresiv, cu termeni morbizi, dramatici nu e cea mai sănătoasă dintre toate formele bucuriei… Și ea creionează emoțiile și trăirile tale în general, indiferent de situație.

Referindu-mă puțin la meciul în sine, am observat cum Simona s-a concentrat doar pe ea însăși, nu pe adversară. Cum avea în minte permanent următoarea lovitură câștigătoare. Cum și-a îmbunătățit inclusiv returul. Chiar dacă Serena a prins o zi mai slabă, la 6-0 pentru româncă, probabil că moralul americancei a spus: „gata, nu mai pot”. E acel moment fatidic din care începi să te întrebi obsesiv: „de ce? de ce mie? de ce tocmai acum? de ce așa?”. Aceste întrebări sunt unele fără răspuns. Mintea și le repetă distructiv. Distructiv, fiindcă, în acest fel, scapă din vedere soluția, ratează alte întrebări cheie, cu adevărat importante: „cum fac să revin? ce-mi lipsește acum față de meciurile în care am câștigat? cum mă simt când mă simt campioană?”. Emoțiile, stările, creativitatea sunt cele care decid rezultatul, nu neapărat forma fizică, nu știința personală a jocului. Astea pot exista în măsuri aproximativ egale în ambii competitori. Stăpânirea și aprecierea de sine, mintea în permanentă căutare de soluții NOI reprezintă atuul campionilor. Doar că, uneori, chiar și mintea campionilor cedează. Și, atunci, alții devin campioni. Cine-și asumă asta evită suferința. Dar câți dintre noi o fac?

La final, Simona Halep și-a exprimat din nou bucuria jocului. Specific ei. De-aia o iubesc eu.

sh2

12 thoughts on “Foame de senzațional, reacție disproporționată

    Poteci de dor said:
    Octombrie 22, 2014 la 12:47 pm

    Îţi trebuie nervi tari să rezişti şocurilor date de titlurile astea. Eu, deşi sunt obişnuită, am simţit o strângere de stomac când am văzut.
    Bună, de bun simţ şi normală varianta ta. Dar e invers proporţional. Pe cât de normal e titlul, pe atât de puţini sunt cei care dau click pe articol. Şi… e al naibii de rău când scad vizualizările ziarelor online….

      drstoica responded:
      Octombrie 22, 2014 la 1:12 pm

      Crede-mă că și eu m-am bucurat foarte tare pentru Simona, pentru că văzusem un meci foarte frumos, curat, cu mingi spectaculoase uneori. Dar nu mi-a venit să o denigrez cumva pe jucătoarea americană. Pe de altă parte, au fost vremuri când și eu mă bucuram în felul acela… Vorbesc în cunoștință de cauză.
      Dacă ziarele online așa înțeleg ele să informeze, atunci… e un succes că le scade numărul viazualizărilor.🙂 La ce va duce asta? La schimbare. La altfel de presă, care să-i atragă pe cei ce înainte evitau să dea click.

        Poteci de dor said:
        Octombrie 22, 2014 la 1:17 pm

        Le e frică de schimbare. E târziu pentru asta. „Mai avem 5.000 din 20.000? Nu-i nimic, îi fidelizăm pe ăia. Cum? Simplu, le dăm ce vor şi tragem de pe ei clickuri la greu…”

          drstoica responded:
          Octombrie 22, 2014 la 1:19 pm

          Până când, încet-încet, apar alte site-uri care câștigă mai multe clickuri cu altfel de conținut. Va fi un declanșator al unei schimbări de tip domino. E mult până se schimbă punctul de masă critică.

            Poteci de dor said:
            Octombrie 22, 2014 la 1:28 pm

            Ohh… mai e până acolo. Dar… sperăm!😉

              drstoica responded:
              Octombrie 22, 2014 la 1:50 pm

              Corect, sperăm. Și procedăm noi altfel decât ăia care nu ne plac.🙂

    Dan G said:
    Octombrie 22, 2014 la 12:56 pm

    Reblogged this on Martie din Post and commented:
    Si eu m-am bucurat enorm pentru Simona, dar si dl doctor are dreptate.

    Mirela said:
    Octombrie 22, 2014 la 1:37 pm

    Mai întâi am crezut că e titlul pus de tine (așa ai senzația în Reader, pe blog) și m-am mirat, că nu te știu așa. Apoi am deschis postarea și am văzut că era din ziar, firește. Oricum, m-a stresat de la prima citire și mă irită încercarea unuia de a părea deștept parafrazând aiurea un citat celebru.
    Ma bucur mult pentru Simona, dar și pentru că Serena n-a murit 🙂 pulverizată sau altfel. Nefericite alegeri au unii oameni din presa …

      drstoica responded:
      Octombrie 22, 2014 la 1:52 pm

      Exact, Mirela: și eu mă bucur pentru Simona, o respect pe Serena pentru campioana care este și, la fel ca tine, mă bucur că nu a fost cu adevărat pulverizată sau altfel.🙂

    Dan said:
    Octombrie 23, 2014 la 9:12 pm

    Presa internaţională a avut titluri din acelaşi registru. Sunt folosite expresii gen : „a devorat-o”, „măturat pe jos cu ea”, „a umilit-o”, „a distrus-o”, etc. N-am inventat noi roata. Oricum, sigur că nu-i tocmai ok dar, cel puţin de data asta, noi, românii, avem circumstanţe atenuante.

      drstoica responded:
      Octombrie 23, 2014 la 10:31 pm

      A, dar eu nu spun, Dane, că noi suntem cei mai răi. Nu cred că m-ai citit pe mine, în ultimii doi ani, vorbind despre România ca despre o țară de rahat.🙂 Suntem în rândul lumii, din multe puncte de vedere.🙂 Spuneam doar că astfel de exprimări ascund vieți interioare cu multe probleme. Și când înăuntru e zbucium mare, în afară se proiectează explozii emoționale. E foarte interesant să urmărești viețile a doi oameni care se bucură în moduri foarte diferite, de exemplu. Felul în care cineva vorbește despre ceilalți spune totul despre persoana respectivă. E una dintre modalitățile de a-i citi foarte ușor pe interlocutori. În felul ăsta, se creează contextul în care, ulterior, poți citi mai corect și mai ușor limbajul trupului (gesturi, expresii, microexpresii…). Când omul tace, stă în banca lui, e mai greu de citit nonverbal. La început.🙂

    Dan said:
    Octombrie 23, 2014 la 9:19 pm

    Aaaa… asta ca să nu aduc în discuţie şi materiale de presă absolut deplasate :
    http://www.businessweek.com/news/2014-10-21/russian-williams-brothers-joke-adds-sexist-to-playbook

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s