CIL. Creativitate, Intelegere, Liniște (2)

Publicat pe Actualizat pe

linistea-laotzuÎn societatea contemporană, se pune mare preț pe implicare, agitație, alergătură continuă. A devenit un mod de viață, o artă foarte rafinată din punctul multora de vedere. Însă dacă mintea și corpul nu sunt lăsate să se relaxeze (dincolo de somnul obișnuit), ele încetează să mai dea randament; vor fi tot timpul în stare de alertă, iar hormonii stresului nu vor înceta nicio clipă să se împrăștie în organism, împiedicând sistemul imunitar să păstreze lucrurile în regulă.

Suntem angajați constant într-o activitate, apoi cădem în pat extenuați, ne trezim a doua zi și ne reluăm treburile și alergarea. Nu e nevoie să fim foarte profunzi  pentru a observa că adesea nici măcar nu știm cine și de ce face toate aceste lucruri din viețile noastre. Începem să ne simțim deconectați, tot mai departe de experiențele și sentimentele proprii. Suntem conduși de minte, de așteptări, de teamă, de dorința de a avea altceva, de a fi în altă parte, de a face lucruri diferite. Dacă vrei încontinuu să fii în altă parte, nu ești niciodată cu adevărat acolo unde te afli fizic. Prin urmare, nu ești niciodată viu pe deplin; trăiești mereu în altă parte, în gândurile tale, în dorințele neîmplinite. Prin urmare, nu ești capabil să faci față presiunilor și dificultăților care apar dacă mintea nu este atentă și se află pe jumătate în altă parte. În situații dificile, stresante, reacțiile vor fi extrem de condiționate și de automate, inconștiente, exclusiv în virtutea obiceiurilor, a reflexelor. Nivelurile mai profunde de inteligență și înțelepciune care provin dintr-o viziune limpede, liniștită și deplină nu ne sunt disponibile tocmai din cauza acestui văl de ceață care ne umple mintea, iar noi tindem să ținem ceața acolo doar de teama de a nu se dovedi cât am greșit și de frica de a nu ști cum să reparăm.

Același lucru se manifestă și în cazul corpului. Câți oameni sunt atenți la corpul lor și la sănătatea acestuia până ce nu apare o situație critică, poate chiar foarte gravă, care să le blocheze complet activitatea zilnică? Oamenii devin astfel foarte supărați și aleargă la un expert care se presupune că poate îndrepta totul cu niște pastile, fără contribuția celui care are nevoie de vindecare.

linistea-rumiMeditația e o metodă simplă de cu totul altceva în viața ta. Cuvântul în sine, atunci când nu știam cu adevărat ce înseamnă, pe mine mă speria.🙂 Îmi închipuiam că nu oricine poate medita; că e greu, că ai nevoie de ani de practică pentru a reuși ceva. Că e ceva pentru asiatici, nu pentru mine. Și am încercat. Dar încercam, de fapt, ca să-mi confirm convingerea că nu se poate. Renunțam nervos și-mi spuneam: „exact așa cum mă așteptam”. Trebuie să știi că lucrurile în viață se cam întâmplă exact așa cum te aștepți în mod concret. Nu așa cum spui că ți-ai dori să fie, ci așa cum crezi mult prea tare că se va întâmpla până la urmă. „Eu nu mi-am dorit să… , dar eram sigur că așa se va întâmpla!” Îți sună cunoscut?

Meditația se poate învăța la cursuri specializate, dar o poți face și singur, din cărți. Pornind de la tehnici simple, vei descoperi cu surprindere ce ușor și plăcut poate fi să te relaxezi conștient zi de zi. Te încarcă, îți setează starea pentru o zi întreagă, îți spune că poți, nu invers.

Înțelegerea care vine în clipele de relaxare înseamnă extraordinar de mult pentru minte și pentru organism. În orice situație neplăcută, urâtă, gravă te-ai afla, încearcă să-i dai un sens, încearcă să o înțelegi! Oricum, numai înțelege-o cumva! Altfel, sistemul imunitar, chiar dacă tu vrei să crezi sau nu, se prăbușește, fiindcă neînțelegerea se perpetuează, e o stare care cere atenție, concentrare, consum interior, celular și un ocean de cortizol. Când unei povești care te afectează îi dai un sens, spunându-ți, în cele din urmă, „am înțeles totuși de ce, chiar dacă nu sunt de acord”, lucrurile iau o altă întorsătură. Încet, încet, apare liniștea.

Fii mai atent la tine în fiecare zi! 10 minute dimineața și poate încă 10 seara nu cred că nu găsești dacă vrei cu adevărat. Dă-ți voie să vorbești cu tine însuți la modul sincer, necritic, neacuzator. Gândește-te că ai nevoie de soluții, de ceva mai bun în viața ta și nu de lista cu greșeli, vinovați și pedepse. Lista asta nu te ajută.

Vreau, Pot, Merit. Treci prin fiecare din acești termeni și arată-ți exact ce vrei, că poti și chiar meriti ori se merită! Când nu știi, există zeci de căi prin care poți afla, învăța, înțelege. Atitudinea decide altitudinea omului! Multă baftă!🙂

12 gânduri despre „CIL. Creativitate, Intelegere, Liniște (2)

    slowaholic a spus:
    Octombrie 16, 2014 la 6:23 pm

    Să știi că mi s-a întâmplat să cred foarte tare că anumite lucruri sunt într-un fel (gandeam super pozitiv) și realitatea să fie cu totul alta (adică nasoală). Evident, am învățat o lecție și de acolo, dar într-un mod dureros.
    Mi s-a întâmplat și să mă gândesc uneori cu teamă, deci în mod negativ la ceva fără să-mi doresc acel ceva, evident și totuși nu s-a întâmplat.🙂
    E încă un mister pentru mine chestia asta, pentru că nu funcționează mereu la fel.
    Doar cu agitația zilnică e tare greu să ies din cercul vicios, chit că realizez cât de importantă este relaxarea. Mai lucrăm. 🙂

      drstoica a răspuns:
      Octombrie 16, 2014 la 6:33 pm

      Gândeai super pozitiv. Dar simțeai la fel? Fără urmă de îndoială?
      Și în spatele acelui gând, n-a fost cumva unul mai vechi care se cerea și el manifestat fizic pentru că stăruise deja în minte suficient de mult?🙂
      Orice gând, dar mai ales orice emoție are propria sa energie. Dată de o convingere sau o credință subconștientă, de o valoaree sau de o presupoziție foarte profundă. Cu cât ceva e mai profund, cu atât dictează mai ușor ce urmează să se întâmple.
      Pe de altă parte, cred foarte tare ceva anume. Dar mă privește doar pe mine împlinirea dorinței? E în joc doar persoana mea? E în joc doar împlinirea mea?
      Toată viața lucrăm. Merită. Oricât de multe se întâmplă împotriva dorințelor noastre, e imposibil să nu descoperim că lucrurile se împlinesc totuși după nivelul de încredere emoțională pe care îl avem.🙂

        slowaholic a spus:
        Octombrie 16, 2014 la 8:37 pm

        Nici măcar nu era vorba de o dorință. Cred că suntem pur și simplu foarte derutați când suntem convinși de o anumită realitate și vedem la un moment dat ca ea de fapt este altfel.
        Nu știu decât că nu știu.🙂

          drstoica a răspuns:
          Octombrie 16, 2014 la 9:11 pm

          Și apar tot mai multe lucruri pe care nu le știu…🙂

    Ana a spus:
    Octombrie 17, 2014 la 10:11 am

    imi doresc ceva ,cu atata ardoare si credinta ca se va implini , de 5 ani….si nici in ziua de azi nu s-a implinit , dar eu sunt sigura ca trebuie sa se implineasca , desi multe chestii din realitatea inconjuratoare arata ca asa ceva este utopic , deja…dar eu continuu sa cred ,sa sper , sa vizez realitati viitoare , sa exult spiritual la astfel de ganduri…e atat de dorit , ca se transforma in durere fizica…n-am crezut niciodata ca asa ceva poate fi adevarat , dar este , ca simt…as fi spus altora ca sunt poezii si telenovele , daca mi s-ar fi povestit ceva la fel cu ceea ce eu traiesc…as fi ras sarcastic si as fi consierat persoana/persoanele , niste fraieri…ete ca-s eu fraiera , acum si sper , cred , vizualizez si ,totusi , au trecut 5 ani….daca am sa mor sperand? se va implini intr-o alta viata?intreb…
    meditez ori de cate ori am ocazia…si vine un pulifrici care sa ma scoata din asta cu pareri contrare viziunii sale de viata [pulifirici la modul general , vorbesc] , de parca ceea ce eu fac , fara sa deranjez pe nimeni , deranjeaza pe altii…de ce oare?
    n-am sa inteleg niciodata de ce , unii , tin mortis sa iti interfereze energia , neinvitati ,fara sa le faci vreodata ceva anume , fara sa le ceri ajutorul , fara macar sa ii bagi in seama….oare ,sufera de deficit de atentie si le casuna pe tine?

      drstoica a răspuns:
      Octombrie 17, 2014 la 11:15 am

      Sunt oameni care nu cred în nimic și, atunci, proiectează în ceilalți neîncrederea lor și supărarea pe ei înșiși. Tocmai în asta constă învățarea unei lecții, întărirea încrederii în sine și atragerea materializării: în căpătarea abilității de a trece prin orice, indiferent de ce spun oamenii. Lecțiile sunt, de fapt, multe. Întreabă-te: oare ce ai învățat în acești 5 ani din toate experiențele care țin de dorința ta. Întreabă-te ce mai ai oare de învățat pentru a fi pregătită să vezi rezultatele. Iar ceea ce-ți dorești tre’ să se refere la tine, nu la alții. Îi poți implica pe alții numai în măsura în care ei înșiși vor și fac pentru ei ceea ce faci și tu.
      În momentele de reală liniște interioară, vizualizează-te în detaliu în situația actuală. Schimbă apoi imaginea, ca din telecomandă, cu cea în care te vezi având dorința deja împlinită. Vezi ce se vede, auzi ce se aude, simte ce se simte în acea împrejurare de maximă împlinire. Creează-ți o imagine clară, mare, realistă, pe care aproape că o poți atinge dacă vrei. Intră în ea, devino parte din poveste. După aceea, când crezi că e ok pentru moment, ieși din imagine, disociază-te, vezi din nou totul ca pe un film, dar nu-l opri din telecomandă. Deschide ochii și vezi-ți de treburi.
      Exercițiul ăsta, cu încă niște detalii, e unul foarte puternic. Poate dura 10 minute sau poate dura 30. Repetat zilnic, cu convingerea că într-o bună zi… , va duce la împlinirea visului. Repetat cu îndoiala că „uite, nu merge”, la „nu merge” va duce. Așa cum spuneam, secretul e dat de încrederea ta emoțională, nu doar cognitivă. Acel exult spiritual de care tu foarte bine scriai!
      Gândește-te doar: au mai existat situații în viața ta când ceilalți spuneau că n-o să poți, că n-are cum, iar tu ai reușit și încă foarte bine? Gândește-te bine la o astfel de întâmplare. Ancorează mental situația cu rezultatele alea minunate și-ai să vezi cât de mult te va susține în mod conștient, dar mai ales inconștient.

        Ana a spus:
        Octombrie 17, 2014 la 6:10 pm

        Oooofff…da…scormonesc printre amintiri…

    Irina a spus:
    Octombrie 19, 2014 la 10:04 pm

    La finalul fiecarui articol pe care-l citesc nu pot sa spun decat: „wow!!”, sau „foarte util”, sau „rezoneaza cu mine”. :)) Dar azi… Mamma mia… Vreau doar sa spun, pe langa cele de mai sus:), ca am cautat un filmulet ca cel postat de tine foarte mult timp. Vreo doi ani, cam asa.🙂 si, iata-l! Exact ce cautam. Thank you, my friend!🙂

      drstoica a răspuns:
      Octombrie 19, 2014 la 10:18 pm

      Cu mare plăcere, Irina! Mă bucur să cunosc oameni cărora aceste lucruri să le fie de folos așa cum îmi sunt și mie. Atragem întotdeauna ceea ce suntem. Iar peste probleme, trecem cu mai multă înțelegere.🙂

        Irina a spus:
        Decembrie 17, 2014 la 11:11 pm

        Folosesc acest material in fiecare seara, de cand l-am descoperit aici. Rezultatele sunt fenomenale. Stii cumva numele melodiei? Imi place atat de mult!🙂

          drstoica a răspuns:
          Decembrie 17, 2014 la 11:28 pm

          Nu știu ce melodie e, îmi pare rău. Dar mă bucur că, folosindu-l cu repeteție, exersând, ai descoperit ce rezultate incredibile poate avea așa ceva. O singură încercare e doar ca să-ți demonstrezi că nu merge. Exercițiul constant duce la schimbări majore, întotdeauna în bine.🙂

            Irina a spus:
            Ianuarie 6, 2015 la 11:34 pm

            Asa este: exercitiul constant duce la schimbari majore, in bine. Adica, perseverenta da roade. Am aflat si melodia: Dr Wayne Dyer is responsible for this beautiful, peaceful song.🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s