Vezi ce-ți place, nu doar ce vrei să vezi!

Publicat pe Actualizat pe

cesevedeAcea poveste… în care cineva ia o coală albă, mare, de hârtie… și, cu un marker negru, face un punct gros, apăsat, serios, drept în mijlocul colii. Apoi, ne arată coala tuturor.

Cineva: Ce vedeti aici, în mâna mea?

Eu: Un punct… apasat.

Tu: …o pata neagra?

El: E un punct, dar foarte gros!

Ea: Un semn…?

Cineva: Vedeti cu totii un punct. Negru, apasat. Dar o coala mare de hârtie nu vede nimeni???…

Este modul în care, de obicei, alegem să vedem oamenii, evenimentele, viața, pe noi înșine. Vedem defectele, fără să vedem omul în întregimea lui. Vedem scăpările, în loc să vedem frumusețea evenimentului. Vedem mereu ce nu există, deși ceea ce există este, indubitabil, mult mai important. Ne vedem nepuntincioși, în loc să vedem câte am făcut zi de zi, în întreaga viață. Milioane de lucruri de care, aparent, nu ne pasă. Pentru că, dacă ne-ar păsa, am fi mai atenți la tot: la o pâine, la un zâmbet, la soare, la un om, la un gest, la o mică/mare reușită, la o calitate pe care o poate avea chiar și cel pe care nu-l suferim cu niciun chip…

De regulă, observăm totul în jur într-un cadru strâns, la prim-plan, doar detaliul. Știi, acel cadru tv/de film în care vezi doar fața omului și puțin, foarte puțin în jos. Și spui repede: „ce urât e!”. De ce? „Pentru că are alunița aia pe obraz. E urât, nu-mi place!” Detaliul. Unul singur. Deschide cadrul, fă-l mai larg, să vezi și în jos; poate-o să-ți schimbi părerea. „Nu, din cauza aluniței nu-mi place deloc, n-are rost.” Și se deschide cadrul pentru că așa vrea viața, împotriva voinței și credinței tale. Și descoperi că omul ăla… urât… arată bine în jos. Curat, elegant, cu gesturi frumoase, cu niște flori în mână, cu pantofi așa cum îți plac ție… Alunița de pe obraz? Hmm… nici nu se mai vede, nu mai ai timp s-o observi, pentru că prea ai descoperit multe altele la omul ăla. Asta înseamnă să recadrezi situația. Să-ți scoți ochelarii de cal, chiar și atunci când crezi că ceilalți îi au, nu tu!

Nu mai alege să vezi doar ceea ce vrei să vezi în cineva! Alege să vezi ceea ce ti-ar placea să vezi! Fiindcă are și partea aceea; doar dacă-i dai voie să iasă la suprafață. S-a născut la fel ca tine, ca mine; iar viața i-a scos, pe parcurs, în evidență unele lucruri. Care ție îți plac sau nu. Dar privește în profunzime! Privește de jur împrejur! E șansa ta, nu a lui, de a fi fericit! Fiindcă întotdeauna… vezi ceea ce ești, nu ce este.

Hai să deschidem ochii, urechile și restul simțurilor, pentru a vedea cu adevărat că putem orice ne propunem în viața asta, independent de ceea ce credem noi că suntem dependenti!

Să ai o zi absolut fantastică!!! Și să-mi povestești după aceea cum a fost. 🙂

vezi

20 de gânduri despre „Vezi ce-ți place, nu doar ce vrei să vezi!

    Poteci de dor a spus:
    Iunie 19, 2014 la 12:46 pm

    Se pot scrie romane numai după fotografie. E genială!
    Despre subiect, ai pus punctul pe i. E însă aproape imposibil uneori să facem asta, depinde mult şi de cât suntem lăsaţi să vedem în ceilalţi, nu numai de cât vrem noi…

      drstoica a răspuns:
      Iunie 19, 2014 la 1:02 pm

      Când o persoană nu te lasă cu niciun chip să vezi în ea, înseamnă că drumurile voastre nu sunt comune. Nu ai nevoie de acea persoană, iar ea nu are nevoie de tine. Când are și când ai, chiar poți să vezi (dacă vrei asta). Trebuie doar să fii dispusă să faci mai mult decât face ea.
      Lucrez cu oameni care vin la mine doar ca să le rezolv problemele, nu ca să și le rezolve. Și sunt închiși bine, bine. Dar eu știu sigur că faptul că au venit la mine constituie cheia cu care deschid de fiecare dată sufletul unei persoane. Și pleacă deschisă, nu așa cum a venit. 🙂 De aceea merită făcută în permanență o recadrare. „Nu pot, nu se poate” e doar un fake care să ne scuze pe noi înșine. Dacă chiar nu se poate, e pa și la revedere! 🙂
      Dacă tu n-ai vrea să comunicăm, n-ai veni pe acest blog. Eu știu că tu vrei și-mi face plăcere să comunicăm. Și asta chiar se întâmplă! Când nu vei mai rezona deloc cu mine, nu vei mai da pe aici, vei uita complet blogul. Iar eu n-am să te oblig să revii; înțeleg că drumul tău e altul și e cel mai potrivit, pentru că e ales de tine. Nefericirea apare când ceilalți trăiesc după regulile lor și nu după regulile noastre. 🙂

      Diana a spus:
      Iunie 19, 2014 la 1:03 pm

      Dacă oamenii ne lasă să descoperim o atitudine frumoasă, nu prea ne mai interesează defectele lor fizice. Chiar dacă la început poate îi vedem puțin antipatici din cauza unui ”neg”, dacă ne place pe parcurs caracterul lor, căpătăm o altă viziune. 😀

        drstoica a răspuns:
        Iunie 19, 2014 la 1:12 pm

        Adevărat. Ei ne vor lăsa să-i descoperim atunci când le vom oferi suficientă încredere să o facă. Dacă prima dată cineva vine la o ședință de hypno-coaching cu anumite rețineri (mari, mici), a doua, a treia oară abia așteaptă să o facă. De ce? Pentru că plăcerea mea e să le dau toate motivele pentru a se simți din ce în ce mai bine în viețile lor.

    Diana a spus:
    Iunie 19, 2014 la 12:57 pm

    Mă amuză faza cu alunița. Am vreo două, micuțe ce-i drept, dar niciodată nu m-am gândit că oamenii m-ar putea considera urâtă din cauza asta :)) Dacă le-aș uni cu o cariocă ar rezulta o linie perfect oblică.

    Sincer, și la fizic referindu-mă, am judecat mult oamenii după ceva ce nu îmi plăcea la fața lor. E o răutate care îmi mai scapă. Prea punem preț pe aspect. Dar încerc zi de zi să mă modelez în bine. Mi s-a întâmplat și contrariul… să văd oameni banali, pe de-a întregul, ca aspect, dar să aibă un mic detaliu frumos. Ochii, părul, buzele, și să nu îmi fie rușine să le zic că au o parte diferită și frumoasă.

      drstoica a răspuns:
      Iunie 19, 2014 la 1:10 pm

      Exact asta înseamnă recadrare, Diana. O poți face în orice sens dorești. Dar care dintre sensuri te ajută, care îți dă încredere, o stare de bine? Sensul ăla e de preferat să-l alegi întotdeauna.
      Tuturor ne scapă etichete puse la repezeală unor oameni. Dar dacă devenim tot mai conștienți de asta, nu ne judecăm, nu ne pedepsim nici măcar pe noi înșine. Ci căutăm soluția, calea cea mai bună care să ducă la starea dorită, nu la contrariu.
      Altfel, dacă-mi e permis, ești frumoasă! Și din față, nu doar din profil. 🙂 Cu alunițe și chiar cu linia oblică dacă ai trasa-o. 🙂
      E mare lucru să avem puterea de a le spune oamenilor când ne place, ce ne place la ei. Fiindcă ei, la rândul lor, vor învăța să se deschidă și să procedeze la fel. Totul pe lumea asta e molipsitor. 🙂

        Diana a spus:
        Iunie 19, 2014 la 1:29 pm

        Și mereu e ceva frumos de găsit.
        Mulțumesc!

    july a spus:
    Iunie 19, 2014 la 7:49 pm

    Eu cred ca sunt usor de citit ca si o carte de vacanta . Dar nu toti stiu, vor, pot, chiar complica pentru ca nu pot crede ca cineva poate fi simplu . Seara placuta, Doc !

      drstoica a răspuns:
      Iunie 19, 2014 la 8:15 pm

      E o problemă a omului modern: să nu creadă ce e simplu, deși nimic nu funcționează mai bine pe lumea asta. Seară excelentă și ție! Ba nu, nu excelentă. Excelentă la pătrat, July!!! 🙂

        july a spus:
        Iunie 19, 2014 la 8:38 pm

        Multumesc, Doc, chiar este !! Ploua cu tunete, fulgere, vant, si totul se vede superb pe fondul intunecat al serii ! :))) Daar, e prima seara de vacanta, si restul nu mai conteaza !

          drstoica a răspuns:
          Iunie 19, 2014 la 10:34 pm

          Trăiască vacanța, July! 🙂

    Irina A. a spus:
    Iunie 20, 2014 la 2:01 pm

    Cu toata modestia, nu cred c-am judecat vreodata oamenii dupa cum arata. Poate, uneori, in urma cu ani, vedeam partea lor mai putin placuta (nu ma refer la partea fizica) dar acum vad ce este mai bun in ei si este atat de bine pentru mine. M-am obisnuit si sa nu ma mai retin in a le face complimente oamenilor, de a le spun ce-mi place la ei, si am parte de niste reactii, din partea lor, neasteptat de placute! De fiecare data simt ceea ce spun si ei vad asta. Ma bucur cand ii vad cum li se schimba expresia fetei si pozitia corpului. 🙂 Toti au ceva bun, minunat in ei si ma bucur atat de mult ca sunt capabila sa vad asta. 🙂 Este minunat pentru mine!

      drstoica a răspuns:
      Iunie 20, 2014 la 2:08 pm

      Exact asta se întâmplă cu oamenii cărora le remarci frumusețea, oricare ar fi ea: li se schimbă expresia feței, li se schimbă postura corpului, li se schimbă atitudinea, li se poate schimba viața. Asta înseamnă să schimbi lumea în bine. Binele e ăla pe care-l acceptăm cu toții, nu doar cei care vrem să-l impunem.

    dagatha a spus:
    Iunie 22, 2014 la 5:30 pm

    Suntem grăbiți. Încotro și de ce…n-aș putea să spun. Cert e că de grăbiți ce suntem, lăsăm să treacă pe lângă noi lucruri esențiale sau/și de o frumusețe unică. Privim superficial omul de lângă noi, floarea, luna, viața. Pentru că obsesia mea literară este „Iona” lui Sorescu, o găsesc potrivită ca argument pentru orice se referă la existența umană:
    „Ne scapă mereu câte ceva în viaţă, de aceea trebuie să ne naştem mereu.
    Soldaţilor le scapă, mai ales pacea; obişnuiţi să doarmă în zgomot de tobe, de glasuri, la prima linişte deschid ochii, atât de larg îi deschid, că intră-n ei iarba şi păsările, ca în craterele vulcanilor stinşi. Somnambulilor le scapă
    nevăzută luna, şi se trezesc în mormânt şi umblă tiptil pe acoperişurile coşciugelor şi se suie-n vârful unui fir de iarbă, care-i aruncă afară la gălbenuşul ciudatei planete.”

      drstoica a răspuns:
      Iunie 22, 2014 la 6:00 pm

      Superb, într-adevăr!!! Ne scapă întotdeauna ceea ce ne-ar plăcea să vedem, ceea ce ne-ar aduce liniște în viață, bucurie, împlinire… A deveni conștient de viața ta e drumul către ceva sigur mai bun!

        dagatha a spus:
        Iunie 22, 2014 la 6:02 pm

        🙂
        Tocmai. ASici trebuie să lucrăm. Să (ne) învățăm să zăbovim o clipă.
        Are tata o vorbă: „Și cel ce pică din copac stă o clipă și cugetă”…

          drstoica a răspuns:
          Iunie 22, 2014 la 8:45 pm

          Tată înțelept. 🙂

    mihaela a spus:
    Aprilie 22, 2015 la 12:25 pm

    De multe ori, ca sa nu ma influenteze „alunita” persoanei din fata mea, plec capul, astfel ascult mai bine ce-mi transmite. Mi se intampla si cand intalnesc persoane foarte frumoase , chipul frumos si infatisarea eleganta imi dau un extaz pozitiv si nu ma lasa sa ma concentrez asupra discutiei…si invers!
    Cred ca important este sa ascultam mesajul, apoi sa ridicam capul! 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 22, 2015 la 3:27 pm

      Când vezi frumos, lasă-te să vezi! Și ascultă și mesajul. Important este ca tot ceea ce vezi, auzi, simți, trăiești să te susțină în viață, să-ți creeze starea de bine dorită, să-ți aducă soluții, răspunsuri, rezolvări, idei.
      Da, mesajul este foarte important.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s