iubire și IUBIRE

Publicat pe

love1Judson Brewer, profesor de psihiatrie la Universitate Yale și atent cercetător al creierului uman, face diferența clară, probată, între iubirea ce o acordăm, de regulă, omului cu care suntem într-o relație și iubirea adevărată, necondiționată, fără crearea de dependențe ilogice. Scanările cerebrale de tip RMN și FMRI arată că iubirea condiționată (îndrăgosteala, dependența) activează exact aceiași centri nervoși din creier (responsabili cu recompensa) ca și cocaina. „Îți dau dacă-mi dai, sunt dacă ești, fac dacă faci, te iubesc dacă mă iubești…” Se cere o veșnică răsplată.

Trebuie știut faptul că atunci când te lași stăpânit de un val extrem de entuziasm datorat nu contează cărei întâmplări, e bine să fii pregătit ca și reversul medaliei – durerea – să aibă aceeași intensitate pentru tine în situații despre care un simplu observator ar putea spune că nu merită să suferi.

Iubirea pătimașă față de partener nu are neapărat legătură cu ceea ce oferim, ci cu ceea ce primim, cu ceea ce așteptăm să ni se ofere. Neurologia a stabilit că oamenii care se consideră „îndrăgostiți-lulea”, care spun „nu mai pot trăi fără X”, au un nivel scăzut de serotonină (hormonul fericirii), ceea ce e foarte asemănător cu starea persoanelor cu tulburări obsesiv-compulsive. ”Atunci când ne dorim cu adevărat, altruist, binele cuiva, nu mai primim acelaşi val de entuziasm care vine din partea unui stimul extrem romantic, deoarece nu mai are legătură cu propria persoană”, a explicat simplu Judson Brewer.

Iubirea altruistă, reală, necondiționată conferă întotdeauna calm interior, diametral opus anxietății date de un dezvoltat simț al proprietății asupra sentimentelor, trăirilor, acțiunilor celuilalt. Când iubești cu toată puterea ta, dar fără să te dorești stăpân peste viața celuilalt, se activează o cu totul altă parte a creierului, eliberând din belșug hormoni de genul oxitocinei (siguranță) sau serotoninei (armonie curată). Iubirea trebuie să-ți dea putere, nu să ți-o ia! Gândește-te la asta ori de câte ori te gândești la celălalt.

Stresul este considerat una dintre cauzele majore ale ruinării sănătăţii omului modern, peste tot în lumea civilizată. A iubi înseamnă a te simți liber și a-i da și celuilalt posibilitatea să fie la fel. Nu te întreba: „și dacă celălalt nu-mi va oferi ceea ce-i ofer eu, dacă mă va înșela??”. Cu cât te întrebi mai des și mai intens lucrurile astea, cu atât ai mai mari șanse să ți se întâmple, pentru că tu chiar crezi în ele și te destabilizează, îți modifică gândurile, emoțiile și comportamentul, îi induci celuilalt ceea ce n-ai vrea să gândească ori să facă. Verbal și nonverbal vei exprima tot mai mult temerile, frustrările și anxietățile care duc în sens invers decât ți-ai dori tu.

Am avut incredibila ocazie de a studia subiectul ăsta – iubirea adictivă și iubirea necondiționată – într-un proiect organizat care mi-a schimbat mult percepția asupra vieții.

love2

18 gânduri despre „iubire și IUBIRE

    Diana a spus:
    Aprilie 14, 2014 la 3:05 pm

    Am citit acum ceva timp Formula fericirii a lui Stefan Klein, si am intalnit tipul acesta de abordare a trairilor, sentimentelor, senzatiilor, cum ca ele sunt rezultatul cresterii sau scaderii nivelului anumitor hormoni. Dopamina, oxitocina, serotonina, adrenalina , etc. cu fericirea, iubirea, excitatia.
    O parte din mine era putin dezamagita, ca nu exista ceva-ul acela suprem care te face sa simti peste ratiune.

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 14, 2014 la 4:01 pm

      Ba da, există, Diana. Dar acel ceva apare mai târziu, după ce apele șe așază într-o relație, iar iubirea rămâne mare, dincolo de dopamina – care e stimulată de nou, de sex.
      Pe de altă parte, e ok să poți explica situația inclusiv științific, fiindcă, într-o societate pentru care numai logica e cea care contează, ai nevoie de tehnici simple, eficiente, care să schimbe ceva în tine și în viața ta atunci când simți nevoia.
      E greu să-i spui omului: „Trebuie să crezi, e tot ce contează!”. Chiar dacă e adevărat, la primul hop, omul cedează. Fiindcă așa suntem educați. Astfel au apărut zicalele de genul: „Dragostea trece prin stomac”. E adevărată, nu? Da, dar dacă îl iubești, vei ști exact cum să faci ca să-i astâmperi și dragostea aia din stomac. 🙂 Totul e explicabil și, în același timp, totul e dincolo de noi…

        Diana a spus:
        Aprilie 14, 2014 la 5:09 pm

        Da, chiar e o societate in care logica e deasupra. M-a „marcat” afirmatia 🙂

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 14, 2014 la 5:34 pm

          Dar avem ocazia să demonstrăm prin noi înșine că logica nu e totul, că logica se mai și înșală câteodată. 🙂

    ane a spus:
    Aprilie 14, 2014 la 8:51 pm

    Ce bine ar fi dacă iubirea s-ar studia … EA, se simte! Inima e cea care conduce iubirea, cât vrea EA, mai ales alege pe cine vrea, nu o putem păcăli… Sa alegi cu mintea? e aiurea 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 14, 2014 la 9:57 pm

      ce bine ar fi dac-ar fi mereu așa cum spui tu… 🙂

    Ruxandra a spus:
    Aprilie 15, 2014 la 7:52 pm

    Iti alegi si tu niste subiecte de ma dai pe spate, zau asa. Pe subiectul asta vreau sa mai discut niste lucruri cu tine, dar nu aici. Abia acum, dupa atatia ani, imi dau seama ca iubirea conditionata este cu mult diferita de cea care este conditionata de asteptarile, dorintele, sau doar proiectiile noastre. De fapt iubirea neconditionata nu te determina sa astepti sa primesti ceva, la schimb, ci doar te face fericit fiind capabil sa iubesti si sa oferi. Orice om are nevoie de reciprocitate, simte nevoia sa stie ca sentimentele ii sunt impartasite. Nu e nimic de condamnat pana aici. Cred ca suntem prea mult condusi de ganduri, care de multe ori afecteaza, si in felul asta nici inima nu mai respira la paramentrii normali.

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 15, 2014 la 8:36 pm

      Ruxandra, nu nevoia echilibrată de reciprocitate e problema. Dacă nu ne-ar interesa deloc ce primim, am sta permanent cu spatele, iar comunicarea ar fi inexistentă. Ceea ce e important este să oferim noi înșine din start și în mod constant tot ce ne-ar plăcea să primim. Din păcate, facem asta doar la început. Apoi, emitem tot mai multe pretenții. Ele ni se par justificate, însă nu facem decât să ne comportăm la fel ca celălalt, care, din nu știu ce motive, nu ne place cum se comportă. E o atitudine ce se regăsește în orice altceva din viețile noastre. Dacă îi dai cuiva o pâine, omul ăla n-o s-o arunce. Dacă o aruncă, înseamnă că n-o merită, dar tu mergi mai departe, fiindcă asta e lecția lui de viață. Poimâine, va muri de foame și se va gândi ce bună era pâinea de alaltăieri. Va suferi în lecția lui, fără ca tu măcar să ai habar, fiindcă, dacă ți-ai învățat lecția ta, ești deja departe de el, bucurându-te că i-ai dat o pâine dintre pâinile tale. Ăsta e Universul.
      În iubirea frumoasă, necondiționată, întâlnim toate cele 8 emoții primare. Dar într-un dozaj optim pentru ca, practic, totul să funcționeze așa cum ne dorim. ECHILIBRUL este cuvântul magic din viața omului. Excesele, extremele, în oricare dintre direcții, dăunează mai devreme sau mai târziu.
      Vorbim. Când vrei tu, vorbim la telefon.

        Ruxandra a spus:
        Aprilie 15, 2014 la 10:58 pm

        N-am inteles niciodata si nici nu cred ca o sa inteleg de ce frumusetea unei relatii exista doar la inceput. Adica nu ma dumiresc de ce oamenii nu pot continua in acelasi ritm si pe parcursul relatiei. E adevarat, peste tot exista suisuri si coborasuri. La fel de adevarat este si faptul ca dupa perioada aia de cunoastere, acomodare, oamenii sunt tentati sa emita pretentii, iar atitudinea lor se schimba destul de drastic. Motivele inca imi sunt necunoscute. As vrea sa aflu mai multe despre cele 8 emotii primare. Oricum, te sun maine seara.

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 15, 2014 la 11:54 pm

          Pentru că, de copii, suntem pregătiți pentru altceva decât urmează să ne ofere viața. Viața e frumoasă. Dar așa cum e ea, nu cum ar vrea fiecare dintre noi să fie, fiecare în alt fel, fiecare în felul lui.
          Chiar nu ai cunoscut cupluri extraordinare și după 20, 30 de ani? Frumusețea unei relații poate dura o viață; și nu e basm. Când frumusețea dispare, înseamnă că cei doi au intrat în relație cu dorințe, cu visuri, cu așteptări diferite. „Să ne iubim până la adânci bătrâneți, să fim mereu fericiți împreună ca acum, să ne înțelegem perfect la bine și la greu” sunt niște chestii atât de vagi. De fapt, fiecare dintre cei doi evită să-și împărtășească așteptările pentru ca nu cumva să-l piardă pe celălalt încă de la început. Însă… fix asta se întâmplă după ceva vreme. Omul, în viață, parcurge un drum, dpdv emoțional, de la așa zisul Inocent la Magician. Dar o poate face numai în mod conștient, nu din întâmplare.
          Vorbim.

            Ruxi a spus:
            Aprilie 16, 2014 la 12:04 am

            Am intalnit cupluri extraordinare. Dar s-au cunoscut în alte vremuri, au fost educaţi altfel, au ştiut să-şi dezvolte valorile. Cuplurile care au reuşit să rămână uniţi după nişte zeci de ani, au conştientizat importanţa prezenţei celui de lângă. Şi-au trecut prin bune şi rele, împreună, continuând să se ţină de mână, oricât de mare ar fi fost hopul. Acum, văd în jurul meu oameni cu alte mentalităţi. Văd oameni superficiali şi poate chiar banali. Banali pentru că fac ceea ce se practică şi e la modă iar spiritul de turmă încă persistă. Ne învârtim într-o lume în care unul înşeală iar celălalt visează frumos în inconştienţa lui, trăim într-o lume în care bărbaţii exclamă vulgar când văd o femeie frumoasă, sau într-o lume în care sexul este pe primul loc. Şi nu, nu am nicio vină că observ lucrurile astea sau că trăiesc printre ei. O lume avem şi ne-nvârtim toţi în ea. Am senzaţia că la momentul ăsta, actual, prea puţin înţeleg sau conştientizează iubirea condiţionată pentru că de foarte multe ori egoismul primează. Şi e trist.

              drstoica a răspuns:
              Aprilie 16, 2014 la 9:16 am

              Ruxandra, pentru toți lumea e aceeași. Dar unii sunt fericiți, alții nu. Unii obervă cu precădere jumătatea plină a paharului, alții pe cea goală. Și se încăpățânează să creadă că urâțenia celorlalți e cauza nefericirii lor… Crezi că la lume e problema? Nu doar spiritualitatea, dar nici măcar știința nu mai crede asta.
              Da, e trist.

                Ruxandra a spus:
                Aprilie 16, 2014 la 10:15 am

                Stii ca se intampla de multe ori sa vezi jumătatea plină a paharului dar de fapt să te minţi singur?

                  drstoica a răspuns:
                  Aprilie 16, 2014 la 12:03 pm

                  Alea sunt cazurile în care, conștient sau inconștient, vrei să-ți dovedești și să dovedești că jumătatea plină a paharului nu există. Cei care se ridică foarte de jos o fac tocmai pentru că la început au puterea asta de a se minți, până ce reușesc. E acel „fake it till you make it!”. Prefă-te până reușești. Iar când reușești, continuă până devii așa. Până ce jumătatea plină nu mai stă în fața ta, ci face parte din tine.
                  Când Isaia a fost chemat să aducă ploaia în Israel, după o secetă cruntă, el a făcut să plouă. Și ceilalți l-au întrebat „cum ai reușit să aduci ploaie?”. „Am fost ploaie.” Fii tu exact ceea ce vrei să vezi la alții, fii deja dorința împlinită, fii liniștea, înțelepciunea, iertarea, recunoștința, iubirea, fericirea pe care vrei să le primești. Netrăind ca și cum dorința e deja împlinită, o trăiești ca și când e încă departe, te faci dependentă de rezultatul care nu mai vine, pui termene nerealiste, manifești lipsa și nu împlinirea.
                  Și dacă te minți singură pt a-ți fi mai bine, ce ai de pierdut?
                  Dar dacă te minți singură pt a-ți fi mai rău…

    incredibleyoung a spus:
    Aprilie 17, 2014 la 8:01 pm

    Iubirea neconditionata…superb subiect.Cred ca iubirea neconditionata se invata incet , incet , suna aiurea …dar am senzatia ca asa e…Iubirea neconditionata cred ca se invata iubind si lucrurile care nu ne plac ,dar sa le apreciem prezenta in viata noastra , si oamenii a caror pareri si trasaturi nu ne plac , dar a caror prezenta cu siguranta e benefica , iubind viata in complexitatea ei cred ca ajungi sa iubesti neconditionat. Invatand sa iubesti asa , cand apare acel cineva , vei sti sa il accepti cu toate trasaturile lui/ei…si diferentele vor fi motive de admiratie si bucurie…Relatiile pornesc de cele mai multe ori cu lectia ”comertului” invatata. Il/ o iubesc ca ma face sa ma simt bine , ca imi ofera asta si asta …Stii ce am mai observat ? Ca pe oamenii pe care ii iubim doar pentru ceea ce sunt ei , nici nu indraznim sa ni-i imaginam aproape de noi…ca si cum nu ii meritam…Iubirea neconditionata e o trasatura umana a evolutiei spirituale…Ca intr-un cuplu cei doi sa se iubeasca neconditionat ar fi necesar ca macar unul din cei doi sa aiba o evolutie spirituala minunata…dar am banuiala ca e nevoie de doi…:) Asa ca …e drum lung …:)

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 18, 2014 la 12:44 pm

      Cred că ăsta e secretul stării de bine. Poate iubirea intensă, bine resimțită pentru oricine și orice nu e ușor de obținut. Dar Acceptarea ne face cu siguranță mai înțelepți. Acceptăm că suntem așa cum suntem și e bine, acceptăm că și ceilalți sunt așa cum sunt și e bine, acceptăm că totul este posibil chiar dacă nu totul este permis.
      Într-un cuplu, dacă unul începe să se privească și să privească totul altfel, are mari șanse, prin noua lui atitudine, să-i facă și celuilalt un declic. Dacă unul, însă, refuză la infinit să privească lumea și din alt unghi decât o făcuse, e mai greu cu fericirea de cuplu. 🙂
      Drumul lung nu înseamnă drum fără sfârșit. Înseamnă doar drum lung. 🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s