Optimism vs. Pesimism

Publicat pe Actualizat pe

attitudeNu aptitudinea, ci ATITUDINEA îti decide altitudinea.

Sunt niște vorbe ale lui Zig Ziglar, pe care mi-am permis să le traduc ușor adaptate, ca să iasă și în română un simpatic joc de cuvinte. Și le consider un mare, un foarte mare adevăr. Când recrutez și pregătesc oameni pentru diverse companii, atitudinea joacă un rol principal, uneori cel mai important (în funcție de domeniu, de activitate). Și de fiecare dată, cei care au avut din start o atitudine foarte pozitivă s-au impus, au confirmat și depășit așteptările, au evoluat într-un mod extraordinar.

Tonul vocii cu care conversezi, felul în care te exprimi, cât de mult vorbești despre tine, cât de mult vorbești despre alții și cum o faci, deschiderea gesturilor tale sunt câteva elemente care induc partenerului de conversație o stare de încredere, de optimism, de bine. „Între un optimist şi un pesimist, diferenţa este hazlie. Optimistul vede gogoaşa, iar pesimistul doar gaura acesteia!” Oscar Wilde

Pesimistii se împart în două categorii: cei retrași, timizi (timiditatea excesivă naște pesimism), și cei care nu vor spune niciodată despre ei că sunt pesimiști, ci că sunt realiști. 🙂 Se comportă ușor agresiv la adresa celor ce îndrăznesc să fie optimiști, tind să nu le dea niciodată dreptate, chiar dacă, inconștient, ar fi de acord cu ei. Se cheamă orgoliu decent. Vor găsi întotdeauna argumente logice contra. Pentru că absolut tot ce se întâmplă pe lumea asta are logica sa, indiferent că vrem sau nu să luăm în calcul acest aspect.

Optimistii sunt și ei de două feluri: niște pozitiviști extremi, care depășesc limita realismului concret, și pozitiviști care visează, își întăresc singuri convingerile susținătoare și trec la fapte, caută și recunosc oportunitățile de a-și îmbunătăți viețile, din orice punct de vedere ar avea nevoie.

o-p1„Entuziasmul calcă în picioare prejudecăţile şi opoziţiile, spulberă inacţiunea, îi distruge ca o furtună citadela şi ca o avalanşă acoperă şi înghite toate obstacolele.” E un citat din Og Mandino.

Critica e constructivă doar atâta vreme cât e decentă și aduce soluții practicabile. Altfel, e doar dorința bolnavă a societății de a distruge, de a judeca și condamna, e dorința individului de a fi considerat mai deștept, mai tare, superior celorlalți, de a câștiga bani de pe urma meseriei de „critic profesionist”. Am fost și eu așa ceva. 🙂

Pentru a deveni un optimist împlinit, fericit, omul folosește în zborul său două aripi: curiozitatea și adevaratul pesimism. Ăla sănătos. Curiozitatea îl face să viseze, să-și dorească, să aspire, iar pesimismul îl determină să experimenteze el însuși, să se convingă singur ce funcționează cu adevărat și ce nu. Nu sunt nicicum un optimist exagerat. Chiar dacă persoanele care intră pe blogul ăsta își cam pot face impresia asta. 🙂 DAR: de ce aș posta aici mizerii, critici, răutăți, probleme?… Nu e plină media de ele? Nu găsesc asta peste tot pe net? Și la ce ajută? Sincer. Prefer jumătatea plină a paharului. Văd, bineînțeles, și jumătatea goală, nu-s orb. Dar eu mă satur din cea plină, așa că sunt mai atent la aia. Fizica cuantică spune că un lucru, un om, un eveniment nu există decât dacă sunt observate. Pentru mine, Gâdea, Capatos, Băsescu, Ponta, Antonescu, Becali și alții ca ei nu există pentru că nu-i caut niciodată pe nicăieri. Nu mă interesează. Îi ocolesc simplu, fără niciun efort. Și dacă m-ar interesa, cu ce m-ar ajuta? A, aș avea pe cine să înjur, primind aplauze din partea lumii de acord cu mine. Și din asta ce câștig?! NIMIC. Doar niște nervi și o gâdilătură la orgoliu. 🙂 Plus și mai mulți nervi dacă cineva îndrăznește să mă contrazică, ba chiar să mă înjure și el pe mine. Fiindcă, obligatoriu, aș avea parte și de opoziție, de alții ce mi-ar semăna, dar situați de cealaltă parte a baricadei.

o-p2Ralph Waldo Emerson spunea că „sănătatea mentală se poate măsura prin capacitatea de a descoperi pretutindeni binele”. Viața nu se golește de probleme dacă alegi să o cureți puțin. Dar cu siguranță devine mai frumoasă, mai ușoară, mai de succes. Dintr-o dată, pare că lumea se schimbă în bine, că totul în jur începe să te susțină în ceea ce faci. Vorbesc din perspectiva unuia care a fost într-un anume fel, dar a ales, între timp, alternativa. Vreau să fiu cel mai bun dintre toate variantele mele. Din toate punctele de vedere.

„Adevăratul optimism înseamnă a conştientiza problemele, dar şi a detecta soluţiile, a recunoaşte dificultăţile, a fi încredinţat că pot fi depăşite, a constata părţile negative, accentuându-le însă pe cele pozitive, expunerea la tot ce poate fi mai rău, dar aşteptând să se întâmple cel mai bun lucru, a avea toate motivele să ne plângem, dar să alegem să zâmbim.” William Arthur Ward

Când ești o persoană pozitivă și entuziastă, oamenii vor vrea să-și petreacă timpul cu tine. Doar pesimistul incurabil va căuta mereu să te contrazică, întristându-se că primești atenție, că îți merge bine, că te poți bucura când el nu reușește asta din cauza oricui altcuiva, numai a lui nu. Atitudinea pozitivă este paşaportul tău pentru un mâine mai bun, crede-mă! Sau nu, NU mă crede! Încearcă să vezi dacă am dreptate! Dacă, la început, ți se pare că nu merge, prefă-te că ești bine! Fake it ‘till you make it! Prefă-te până reușești! Iar când reușești, continuă până devii așa! Se spune că optimismul a inventat avionul, iar pesimismul a inventat parașuta. 🙂

„Am devenit un optimist când am descoperit că nu puteam să caştig fiind altfel.” Pe-asta a zis-o Earl Weaver, care, dintr-un micuț jucător de baseball, a ajuns unul mare. Apoi, manager de succes. Apoi, om de televiziune. Apoi, un businessman de succes. Împlinit. Pornind de jos, de la aproape nimic.

E mai bine să fii un optimist care uneori se înşală decât un pesimist care are întotdeauna dreptate. Pentru că „un pesimist vede doar dificultăţi în orice oportunitate, în timp ce un optimist vede oportunitatea în orice dificultate.” Winston Churchill. Cu alte cuvinte, fix același lucru l-a zis și al 33-lea președinte american – Harry Truman.

„În fiecare seară, înainte să adorm, mulțumesc pentru că mi s-a dat să văd lumea. Mă bucur enorm de toți cei pe care-i iubesc, de soția mea, de copiii mei, de părinții mei, de prietenii mei. Mă bucur de muzica mea, de cărțile din biblioteca mea, de computerul meu, de casa mea plină de flori. Da, toate astea mă calmează, mă ajută să traversez lucrurile rele care îmi provoacă vertijuri.” E un moment de sinceritate al lui Mircea Cărtărescu, publicat de revista Dilema Veche, acum doi ani.

Mai jos, am postat un spot Ikea care folosește optimismul drept ingredient principal de promovare a produselor cu acest brand. Știu, Ikea, acum, ar trebui să se simtă și să-mi dea ceva, un scăunel, un pat rabatabil, nu știu. 🙂

35 de gânduri despre „Optimism vs. Pesimism

    illusion a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 9:51 am

    Adevăr grăieşti! Am experimentat asta pe pielea mea 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 10:30 am

      Aproape toți experimentăm ambele variante în viață. Contează să realizăm în mod cu adevărat realist ce ne aduce beneficii și ce nu.

    Ana a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 10:01 am

    Optimist , uneori , este meserie grea… 😉

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 10:31 am

      Dar singura care îți poate aduce împlinirea personală. 🙂

    Poteci de dor a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 10:39 am

    Optimist din naştere 😀

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 11:02 am

      Tu? Foarte bine, dă-i înainte! 🙂

    july a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 1:14 pm

    Cum ai spus, cu alte cuvinte, bineinteles, un optimist poate fi luat drept naiv de cei pesimisti incurabil, dar ai observat ca pesimistii nu pot sta departe de optimisti ? Ii cauta, ii asculta, si chiar daca ii contrazic aratand partea goala a paharului, se simte nerabdarea cu care isi doresc umplerea paharului de cei optimisti . 😀 Chiar si ei se satura sa vada lumea deformata de prejudecati, neincredere, neimpliniri, si se hranesc cu sperantele optimistilor .

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 1:41 pm

      July, cred că fiecăruia ne place să stăm în preajma oamenilor încrezători, pentru că ăsta e un sentiment, e o emoție care se transmite. Iar pesimistul mai are și el nevoie, din când în când, de o gură de optimism halucinogen. 😀

    ane a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 1:24 pm

    Suntem pe aici sa creem diversitate în gândire si atitudine. . Ne verificam principiile de viata. Avem oportunitatea de a ne exprima ,opiniile, ideile, sentimentele . … Este opinia mea personala.
    SUPER x 10 :))

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 1:42 pm

      Și este o opinie foarte bună! 🙂
      Eu știam doar de 4 X 4. :))

        ane a spus:
        Aprilie 2, 2014 la 3:17 pm

        …nu-mi permit sa ofer 4X4 🙂

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 2, 2014 la 5:45 pm

          SUPER X 10 e și mai valoros! 🙂

            ane a spus:
            Aprilie 2, 2014 la 7:23 pm

            …ai valori morale; idealist în viata sau în teorie?

              drstoica a răspuns:
              Aprilie 2, 2014 la 7:30 pm

              Mă străduiesc să fiu în amândouă. 🙂

    Soap Bazar a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 4:08 pm

    Sincer nu sunt de acord cu „Fake it ’till you make it!”. Prefer acceptarea, cand incepi sa accepti lucrurile si oamenii asa cum sunt devii mult mai linisitit, ceva de genu „asa, si….” 🙂
    Nu este vorba de nepasare, da 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 6:10 pm

      Gabi, nu pretind că varianta mea e cea mai bună pentru toată lumea. E doar cea mai bună pentru mine. 🙂
      Am făcut coaching cu un tip realizat din toate punctele de vedere, dar foarte stresat și nervos, în permanență, de ceva vreme. Asta era problema lui și de-aia a venit la mine, fiindcă nu se mai înțelegea cu oamenii, iar compania avea de pierdut. Pe lângă alte chestii, am mers exact pe principiul „fake it ‘till you make it”. „Nu e musai să răspunzi supărării cu supărare, afrontului cu afront.” Omul și-a păstrat calmul cu niște eforturi, nefiind convins că asta i-ar aduce beneficiile scontate. După aproximativ două-trei săptămâni, remarca singur o schimbare foarte mare. Cineva cu care se contra zilnic a ajuns să-l felicite pentru puterea de a se abține atunci când se iniția o ceartă. Normal că s-a simțit bine, a simțit schimbarea (chiar dacă doar „se prefăcuse” calm la început) și, ușor-ușor, a devenit tot mai mult așa: „mai calm și mai înțelept”, după cum i-au spus-o ulterior și alții din companie.
      Cam ăsta e genul de situație în care funcționează „fake it ‘till you make it”. Dar sunt destule cazuri de facturi diferite. Am experimentat regula inclusiv pe pielea mea. Și-a mers. Acum, mulțumesc cui mi-a dat ideea asta genială. 🙂

        Soap Bazar a spus:
        Aprilie 2, 2014 la 7:11 pm

        Da, dar in cazul asta cum te simti, esti linistit, frustat sau impacat cu tine (la modul general)? Conteaza foarte mult pacea interioara pentru ca peste ceva timp energia acumulata s-ar putea sa iasa iar la suprafata intr-un fel sau altul, nu?
        Cred ca pana omul respectiv nu constientizeaza niste lucruri peste un timp exista posibiliatatea sa recidiveze 🙂
        Zic si eu, din invataturile mele cu mine 🙂

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 2, 2014 la 7:36 pm

          Da, ai mare dreptate; de-aia spuneam „pe lângă alte…”. Situația e mult mai complexă decât în aparență, dar întotdeauna rezolvabilă. Iar treaba cu „fake it….” e un mic truc foarte practic, aducător de rezultate în timp relativ scurt, astfel încât să decizi apoi singură că e cazul să pui mai mult preț pe împăcarea cu tine, pe introspecție, pe liniștea și imaginea interioară…
          De multe ori, viața ne rezolvă problemele așa cum are fiecare din noi nevoie să-i fie rezolvate și nu neapărat așa cum și-ar dori el neapărat. 🙂
          Zici bine din învățăturile tale cu tine. 🙂

            Soap Bazar a spus:
            Aprilie 2, 2014 la 7:46 pm

            Asa da, profunda treaba nu gluma 🙂

              drstoica a răspuns:
              Aprilie 2, 2014 la 9:13 pm

              Aici, pe blog, nu pot decât să generalizez, măcar puțin. Dar atunci când stau față în față cu cineva, descopăr care sunt filtrele sale mental-emoționale, cum vede el problema pe care o are, care-i este inteligența emoțională (ce nu are nicio legătură cu intelectul), cum îi place să se joace… și găsim împreună calea ideală pentru un restart fizic, sufletesc, spiritual. Încă n-am întâlnit persoana care să nu-și fi rezolvat probleme serioase prin ședințele de coaching și hipnoză. Iar asta, firesc, mă încântă și mă face să fiu tot mai fascinat de potențialul minții umane. 🙂

    Irina A. a spus:
    Aprilie 2, 2014 la 10:01 pm

    Am si eu un scaunel ca cel al fetei :)) Il vad zilnic 🙂 O sa-I dau Mai multa atentie de-acum incolo. :)) Ce tare! Mi-am creat o ancora foarte puternica cu ajutorul acestui filmulet. Multumesc! 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 2, 2014 la 10:20 pm

      Bun așa! Să-ți fie de folos! 🙂

    incredibleyoung a spus:
    Aprilie 3, 2014 la 10:19 am

    Frumos videoclip , frumos mesaj ! Bbbbuuuna treaba faci ! 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 3, 2014 la 11:49 am

      Bbbuuun, mersi frumos! 🙂

    Bursucel a spus:
    Aprilie 3, 2014 la 10:42 pm

    Nah, că- vreau și eu scăunel de-ăsta acum! 😆

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 3, 2014 la 11:12 pm

      😀 Cred că învăț să fac scăunele Ikea. 😀

        Bursucel a spus:
        Aprilie 3, 2014 la 11:23 pm

        Apăi să mă treci în carnețelul de comenzi, să nu mai bat drumul până la Ikea! 😆

          drstoica a răspuns:
          Aprilie 3, 2014 la 11:44 pm

          😀 Crezi că locuiesc mai aproape decât Ikea? E chestie de perspectivă: depinde din ce parte a Bucureștiului privești. :))

    georgiana a spus:
    Aprilie 8, 2014 la 1:20 pm

    Attitude is a little thing that makes a big difference! 🙂

    slowaholic a spus:
    Aprilie 8, 2014 la 1:29 pm

    Acum oscilez intre cele doua. Straniu pentru mine. De obicei sunt optimista. Acum nu stiu ce mi se intampla. Mi-a picat bine postarea asta. 🙂

      drstoica a răspuns:
      Aprilie 9, 2014 la 2:12 pm

      Trebuie doar să-ți încarci bateriile. Pe locuri… fii gata… da? 🙂

        slowaholic a spus:
        Aprilie 9, 2014 la 9:01 pm

        Da. M-am bagat deja in priza. Astept sa ma incarc. 😉

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s