Limbajul Trupului. Citește-mă bine! :) (1)

Publicat pe Actualizat pe

lnv2Când am citit prima dată despre limbajul trupului, cu mult timp în urmă, mi-am zis că „nu-i de mine”, ce rost are să obosesc observând oamenii când pot foarte bine să vorbesc cu ei, să mă înțeleg verbal, că de-aia am gură. 🙂 Pierdeam din vedere faptul că viața ne dă doi ochi, două urechi, dar o singură gură. 🙂 Tot viața m-a împins să mă descopăr întâi mai mult pe mine și, implicit, mai mult pe cei din jurul meu. Să-i apreciez mai corect, să comunicăm mai profund și să fac întâi la mine schimbările pe care vreau să le văd în ei.

Citirea limbajului non-verbal funcționează (parțial) indiferent dacă înveți să-l folosești sau nu. Pentru că el (cu gesturi, expresii faciale și mișcări ale corpului) presupune între 65 și 90% din comunicarea directă cu o altă persoană!!! Când iubești pe cineva, o faci pentru că proiectezi în ea/el ceea ce-ți place la tine, refuzând să vezi aspecte pe care să le înțelegi și să le accepți. După un an, doi, trei, dopamina (hormonul noului, al sexului) se împuținează dramatic, îndrăgosteala se estompează și apare plictisul. Deja începi să vezi defectele celuilalt. Parcă tot mai multe. „Nu erai așa, te-ai schimbat”, îi spui tu. Nu, el/ea nu s-a schimbat, dar abia acum ai tu disponibilitatea să vezi întregul. Și identifici de fiecare dată la celălalt ceea ce nu-ți place la tine (în mod conștient sau inconștient). Iar comunicarea se blochează, pentru că… dispar vorbele, iar tu nu ești dispus(ă) să-l citești pe partener, să descoperi cum v-ați putea înțelege în continuare chiar mai bine decât înainte. Să nașteți reciproc iubirea necondiționată ori pe-aproape.

Toate noile neuroștiințe se reduc, în final, la comunicare. Dacă ai disponibilitate pentru așa ceva la momentul oportun, ai și șansa de a fi un om fericit. FERICIT!

Limbajul trupului are o mulțime de „părinți”. 🙂 Allan Pease e, probabil, cel mai celebru dintre specialiști. Un australian extrem de simpatic, pe care eu, la prima vedere, l-am crezut actor de stand-up comedy. M-a amuzat teribil. Împreună cu soția sa, Barbara, urcă pe vase de croazieră, observă oamenii câteva luni de zile la rând și mai scriu împreună o carte. 🙂 Da, tipul se axează pe limbajul non-verbal relativ comercial, inclusiv de divertisment. Astfel împachetat îl și prezintă în conferințele sale. Dar exagerează, uneori.

Peter Collet, expert în psihologie socială, profesor la Oxford. A scris „Cartea gesturilor”. V-o recomand. Limbajul trupului se analizează întotdeauna în context și abia după ce ai stabilit tiparele de acțiune ale persoanei în cauză! Nu extragi un gest și spui: „gata, ăsta e defensiv, fiindcă stă cu mâinile în sân” sau „minte fiindcă și-a pus mâna pe nas”. Așa interpretează, pentru public, Allan Pease. 🙂

Joe Navarro e un fost angajat FBI, care a luat contact direct cu oameni al căror limbaj non-verbal mincinos era vital să-l citească. Interogatoriile zilnice cu rezultate foarte bune l-au făcut un mare specialist în domeniu. A scris „Secretele comunicării nonverbale”, „Mai clar decât cuvintele” (împreună cu Toni Scyarra Poynter)…

Amy Cuddy este și ea profesor de psihologie socială și a studiat îndeaproape prejudecățile, cauza lor și modul de transformare. Voi posta data viitoare un material video (foarte drăguț!) de-ale ei. Dacă aveți răbdare să-l vedeți, vă spun cu siguranță că veți mai învăța ceva util în viața cotidiană. Foarte simplu și eficient.

Alex Todorov este un profesor american (de origine bulgară) la Princeton University, în Statele Unite, și studiază limbajul non-verbal în politică. Este extrem de relevant!  Todorov a demonstrat că părerile despre chipurile candidaților politici, privite o singură secundă, prezic 70% din rezultatele alegerilor pentru Senatul american și ale alegerilor guvernamentale.

Întâi, observi interlocutorul în ansamblu, vezi ce ticuri gestuale are, ce fel de a fi (e repezit, e calm, trist, stresat, vesel de felul lui), stabilești care e direcția conversației și care obiectul ei. Abia apoi poți înțelege că persoana cealaltă are, pe moment, anumite tendințe, emoții, stări edificatoare, de care să ții cont în comunicare. La un interviu de angajare, la un examen oral, la ceva de genul ăsta, într-adevăr, prinderea gâtului din lateral cu mâna fremătând e semn de stres, de confuzie, omul e aproape pierdut. Faptul că stă cu picioarele încrucișate poate veni și din comoditate. Eu însumi fac asta fără să mă simt în nesiguranță într-o conversație cu cineva. Dar coroborat cu alte gesturi similare (ex: nu te privește în ochi, își freacă mâinile, cu pieptul tras în spate), statul picior peste picior chiar denotă ezitare, neliniște, stare de agitație. E tot timpul nevoie de o evaluare făcută pe minim două zone ale corpului, ca să știi că ai scanat corect. Am citit o chestie isteață la cineva: „compară oamenii cu ei înșiși”.

Mai jos, puteți vedea un film întreg de pe History Channel – „Secrets of Body Language”. După părerea mea, e foarte tare! Veți înțelege de ce ajung niște oameni președinți ai Statelor Unite, ai Rusiei, cancelari ai Germaniei sau premieri ai Marii Britanii, deși unii dintre ei par nătângi, gafeuri, nepregătiți (gen George W. Bush Jr).

Reclame

47 de gânduri despre „Limbajul Trupului. Citește-mă bine! :) (1)

    La Petite Fille de la Mer-july a spus:
    ianuarie 7, 2014 la 2:31 pm

    Este interesant si util sa cunosti limbajul non-verbal, gestual, expresia corporala si a reactiilor umane, dar pe langa teorie ai nevoie de un talent, acela de a reusi sa prinzi expresia intr-o fractiune de secunda, inainte de a fi modificata cognitiv .

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 7, 2014 la 2:49 pm

      Dacă exersez zi de zi „citirea” interlocutorilor mei, acest soft mental-emoțional se imprimă interior atât de bine, încât devine, fără să-mi dau seama, un fel de a fi, parte din modul meu de viață. Ajung să pot empatiza corect cu ceilalți (buni sau răi, după părerea mea) fără mari eforturi. Nu înseamnă că nu voi mai da niciodată greș în privința oamenilor; dar voi fi din ce în ce mai capabil să-i înțeleg și să ajungem la un numitor comun.
      Vorbesc din proprie experiență. Înainte și după. Fracțiunea de secundă e acolo tocmai ca să fie prinsă. Doar încearcă! 🙂

        La Petite Fille de la Mer-july a spus:
        ianuarie 7, 2014 la 3:49 pm

        Prin natura meseriei, asta si fac, Doc ! 😛

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 7, 2014 la 4:50 pm

          Felicitări, înseamnă că ești o bună cititoare! 🙂

    brideofchucky2013 a spus:
    ianuarie 7, 2014 la 8:01 pm

    Emm, bun articol ))

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 7, 2014 la 8:07 pm

      Mulțumesc. Tu cât de bine citești oamenii? 🙂

        brideofchucky2013 a spus:
        ianuarie 7, 2014 la 11:08 pm

        Uf, eu sunt naivă 😀

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 7, 2014 la 11:24 pm

          O să-ți treacă, n-ar’ nimic. 🙂

            brideofchucky2013 a spus:
            ianuarie 8, 2014 la 12:17 pm

            Se tratează? 😀

              drstoica a răspuns:
              ianuarie 8, 2014 la 12:24 pm

              Dar nu de tot, că-i bună și naivitatea din când în când. Te face un om mai frumos interior. 🙂

                brideofchucky2013 a spus:
                ianuarie 8, 2014 la 12:36 pm

                Deci noi toți avem o parte de naivitate 😀

                  drstoica a răspuns:
                  ianuarie 8, 2014 la 12:43 pm

                  Așa e, avem. Cine nu mai are, uită să fie copil, măcar câteodată. 🙂

    Mala a spus:
    ianuarie 7, 2014 la 8:23 pm

    Doc, excelent materialul! Si complex. E un studiu in sine limbajul trupului insa, pt. mine, urechea e cu mult mai sensibila decit ochiul.

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 7, 2014 la 8:38 pm

      Mulțumesc, Mala! Eu, de fel, sunt o persoană cu preferință vizuală și credeam, la început, că e important să mă bazez pe ceea ce mi se pare mai la îndemână. Însă am învățat, am descoperit că, doar echilibrând atenția dată tuturor canalelor de simț, pot să cunosc mai bine oamenii și nu doar oamenii. Pot să mă descopăr mai bine pe mine însumi. Să fiu conștient de această lume și să observ că sunt conștient de această lume. Apare poziția observatorului, singurul lucru care îl mai diferențiază pe om de restul animalelor.
      Mie mi se pare absolut fascinant limbajul trupului și am remarcat că integrasem observarea blândă, din toate unghiurile a oamenilor în clipa în care a apărut prima persoană ce m-a rugat doar atât: „vrei să participi cu mine la o discuție importantă, la o negociere? doar ca să observi și să-mi spui apoi ceea ce eu nu văd la celălalt, despre celălalt. ca să facem în final o înțelegere corectă și reciproc avantajoasă pe termen lung”. 🙂

        Mala a spus:
        ianuarie 7, 2014 la 8:46 pm

        Aham, bine ca stiu pe cine sa chem la negocieri! 😀

        Nu minimalizez defel importanta tuturor simturilor care incheaga rotund imaginea finala insa, pentru mine, urechea e mai sensibila decit toate celelalte. Fiecare suntem asa cum suntem, cu abilitatile si tehnicile noastre si nu ne putem compara unii cu ceilalti.
        Important , zic eu, e limbajul comun gasit pentru a duce la bun sfirsit ceea ce ne-am propus. Limbajul si mesajul, la o adica.

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 7, 2014 la 8:50 pm

          Foarte corect! Din punctul meu de vedere, ca și din al tău. 🙂 Limbajul, mesajul și rezultatul comunicării.

    Irina a spus:
    ianuarie 7, 2014 la 11:19 pm

    🙂
    Prea obosita sa mai spun ceva. Just a smiley face 🙂

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 7, 2014 la 11:25 pm

      Spui după ce trece oboseala, da? 🙂

        Irina a spus:
        ianuarie 8, 2014 la 1:47 pm

        Am reusit sa vad o parte din film. N-am avut rabdare pana-n week-end. 🙂 Foarte folositor. Am citit o carte de Alan Pease, acum cativa ani, si mi-a prins foarte bine. Intre timp, am mai uitat din informatiile atat de folositoare. 🙂 dar bine ca esti tu aici, sa-mi reamintesti.
        In alta ordine de idei, eu stiu ca sunt foarte usor de citit. 🙂 Si nu ma deranjeaza. Asta e. 🙂

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 8, 2014 la 1:52 pm

          A fi ușor de citit NU e un defect. 🙂
          Alan Pease e un entry level. Mergi mai departe. Dar, după ce citești, devii tot mai atentă la oamenii cu care interacționezi; altfel, rămâne o lectură plăcută și-atât. 🙂

    ane a spus:
    ianuarie 8, 2014 la 12:24 am

    Limbajul trupului pentru o femeie este important. „Atunci cand ochii spun un lucru, iar gura spune altceva, un om cu experienta se va increde in primul limbaj” 🙂

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 8, 2014 la 1:09 am

      De multe ori, ochii nu-s de ajuns ca să spună singuri adevărul… 🙂

        ane a spus:
        ianuarie 8, 2014 la 10:56 am

        ..evident, adevarul se afla printre cuvintele rostite, depinde de igiena mintii, a inimii.. 🙂

    Soap Bazar a spus:
    ianuarie 8, 2014 la 9:45 am

    Dar dupa cum zice Prentice Mulford este suficient sa observi fara sa judeci si totul ti se va revela 🙂
    Felicitari pentru ca te-ai trezit si ai ajuns la asa nivel de constientizare 🙂

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 8, 2014 la 12:01 pm

      Foarte adevărat!
      Mulțumesc, Gabi. 🙂
      Dr. Hew Len, un bătrân shaman hawaiian, extrem de înțelept, spunea: „Mi-am promis că în ziua în care, de când mă voi trezi și până ce voi adormi la loc, voi reuși să nu judec pe nimeni și nimic, îmi voi dărui o înghețată, cu alune și stafide, atât de mare, încât să mi se facă rău după ce o voi fi terminat de mâncat. Nici până în ziua de azi n-am reușit să-mi fac acel dar…” Dar ne străduim, exersăm și e din ce în ce mai bine. 🙂
      Greu să nu judeci și să nu pui etichete când nimeni nu te-a învățat așa în atâția ani de viață, ba dimpotrivă.

        Soap Bazar a spus:
        ianuarie 8, 2014 la 12:11 pm

        E al dracu de greu dar merita tot efortul 🙂

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 8, 2014 la 12:16 pm

          „Fake it ‘til you make it!” Și când vezi că reușești, continui. Până devii așa. Un alt om, cu alt mod de viață. Exersăm, da? 🙂

            Soap Bazar a spus:
            ianuarie 8, 2014 la 12:18 pm

            Musai, cale de intoarcere nu exista 🙂

              drstoica a răspuns:
              ianuarie 8, 2014 la 12:21 pm

              Un maestru Zen spunea odată: „Știi care e cel mai mare avantaj după ce ai apucat pe drumul ăsta? Că nu vei mai fi niciodată ca înainte. Dar știi care e cel mai mare dezavantaj după ce ai apucat pe drumul ăsta? Că nu vei mai fi niciodată ca înainte.” 🙂

    OrhiKamyDeea a spus:
    ianuarie 8, 2014 la 12:49 pm

    Vezi, de aceea te citesc pe tine, oferi directii interesante de analizat 🙂
    Dar, parerea mea personala este ca: pentru a citi persoane ai nevoie si de fler/intuitie/sensibilitate la mimica si gesturile facute de ,,interlocutor,,.
    Complex articol.

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 8, 2014 la 1:10 pm

      Mulțumesc. 🙂
      Când am citit prima dată o carte care chiar așa se numea – „Dezvoltarea intuiției”, de Shakti Gawain – mi-am zis indignat: „cum să-ți dezvolți, mă, intuiția? ce, e vreo activitate fizică?! p-asta o ai sau n-o ai, clar!”. Și m-am înșelat crunt. 🙂 O avem cu toții, bine de tot. Dar a avut societatea grijă să nu ținem cont de ea, s-o îngropăm adânc între deprinderile inutile, absurde. Ea funcționează oricum, zi de zi, însă noi nu ne prea dăm seama că e vorba de intuiție.

        OrhiKamyDeea a spus:
        ianuarie 8, 2014 la 1:16 pm

        Se poate ,,dezvolta,, intuitia? Sunt in dilema ta: ,,Cum sa-ti dezvolti intuitia?,,
        O sa urmaresc postarile tale, poate ma luminezi 🙂
        O sa caut si ,,Dezvoltarea intuitiei,, pentru cand voi avea timpul necesar sa o citesc. Acum imi voi face doar lista cu carti ce urmeaza a fi citite 😉

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 8, 2014 la 1:23 pm

          E greu să povestesc în câteva cuvinte cum e cu dezvoltarea intuiției. Și știi de ce? Pentru că cea mai mare parte a acestor cuvinte trebuie dedicată muncii de convingere: „da, intuiția poate fi dezvoltată”. Restul nu e atât de greu pe cât pare. Mai greu e să faci pasul de la: „o să caut pentru când voi avea timpul necesar” la „da, vreau să învăț chiar de-acum, fiindcă îmi folosește zi de zi”. 🙂

            OrhiKamyDeea a spus:
            ianuarie 8, 2014 la 1:27 pm

            Sunt destul de atenta la interlocutorul meu, chiar daca uneori ma pierde printe cuvinte de genul ,,continuarea unor altor discutii,,, si intuitia imi functioneaza destul de binisor 🙂
            Cu pasul ai dreptate, adevarul e ca ma voi urni greu 😉

              drstoica a răspuns:
              ianuarie 8, 2014 la 1:31 pm

              De fapt, ăsta e marele secret al unei vieți cât mai liniștite și împlinite: identificarea adevăratelor priorități personale. Prioritățile pe care intuiția mea le simte și nu alea educate de alții, care „trebuie” puse pe primul loc.

                OrhiKamyDeea a spus:
                ianuarie 8, 2014 la 1:37 pm

                Aici nu vorbim de prioritati, ci de intuitie. Nu are nimic una cu alta, din punctul meu de vedere.
                Prioritatile sunt prioritati, fie ele personale sau impuse de altii si care ,,trebuie,, sa fie pe primul loc.

                  drstoica a răspuns:
                  ianuarie 8, 2014 la 1:40 pm

                  A-ți dezvolta intuiția poate deveni o prioritate. 🙂 La mine a devenit, nu s-a întâmplat peste noapte.

                    OrhiKamyDeea a spus:
                    ianuarie 8, 2014 la 1:43 pm

                    Luat asa, comentariul tau are o alta directie. Pentru mine nu e prioritara dezvoltarea intuitiei, munca mea nu este directa cu omul, dar e interesant subiectul 🙂

                      drstoica a răspuns:
                      ianuarie 8, 2014 la 1:49 pm

                      A fost doar un exemplu, dar se simte o discuție în contradictoriu și aleg să mă opresc aici. Ceea ce am avut de spus am spus în articol. Eu doar sugerez ceva pe baza experiențelor mele personale. Apoi, fiecare alege să dea importanța pe care crede că informația o are. Niciodată un lucru nu va avea o importanță la fel de mare pentru toată lumea. Fiindcă suntem unici și avem nevoi, aspirații, plăceri, dorințe diferite. Altfel, am fi roboți. 🙂

                      OrhiKamyDeea a spus:
                      ianuarie 8, 2014 la 1:55 pm

                      Nu este o discutie contradictorie, doar ca am inteles altceva decat ai scris in comentariul tau. Si ai dreptare, prioritatile difera de la persoana la persoana in functie de nevoi, aspiratii, placeri, etc. 🙂

    monicasicoe a spus:
    ianuarie 10, 2014 la 10:25 pm

    cand stai picior peste picior, care picior il tii deasupra?

      drstoica a răspuns:
      ianuarie 11, 2014 la 12:04 am

      N-am o preferință. 🙂 Știi tu că e o diferență între un picior și altul? 🙂

        monicasicoe a spus:
        ianuarie 11, 2014 la 12:18 am

        Da, sunt fascinata de picioare. Fiecare picior sau mana e unic in felul lui. Iar dacă stai cu mana stânga peste cea drepta, e activa emisfera dreapta a creierului tau. Si viceversa. Valabil si pentru picioare. Mai ales ca o faci inconștient. Eu când stăteam asa, in fustita la birou, ma concentram tot timpul sa le alternez. Dar spatele meu mi-a spus sa ma opresc din a sta picior peste picior 🙂

          drstoica a răspuns:
          ianuarie 11, 2014 la 12:36 pm

          Dar poate altora le plăcea. Îți ascultai spatele? 🙂

            monicasicoe a spus:
            ianuarie 11, 2014 la 2:59 pm

            posibil ca le placea 🙂 da, la un moment dat am inceput sa il ascult. si sa fac ceea ce ii face bine 🙂 acum imi multumeste

              drstoica a răspuns:
              ianuarie 11, 2014 la 3:05 pm

              Mai bine-așa, bănuiesc. 🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s