Zi: septembrie 9, 2013
Se spune că sunt ceea ce văd, nu?
Hai să vezi cum e în realitatea mea, a ta, a lui, a ei…
Într-o seară de septembrie ca asta, un țăran stătea așezat pe prispa casei sale, bucurându-se de liniște. Prin fața curții lui micuțe șerpuia un drum bătătorit care ducea dintr-un capăt în altul al satului.
Un om care tocmai trecea îl văzu pe țăran rezemat liniștit de peretele casei. „Nefericitul ăsta e, cu siguranță, un mare puturos; cât e ziua de lungă, freacă menta pe prispa casei, apoi se vaită că n-are ce mânca.”
După încă vreun sfert de ceas, mai trecu cineva pe-acolo. „Omul ăsta e un afemeiat! Stă pe prispă și ochește femeile care-i trec prin fața casei, făcându-le să se simtă stinghere și rușinate fără motiv…”
Un al treilea trecător, privind cu coada ochiului, își zise în sinea lui: „Bărbatul ăsta e de bună seamă un om foarte muncitor. A trudit toată ziua, iar acum se bucură de odihna binemeritată”.
Ca simplu observator al întâmplării, ce știu eu despre țăranul care stătea așezat pe prispa propriei case? Citește în continuare »
