Să ne tragem de limba română! :)

Publicat pe

gramatica-si-compunere-manual-pentru-clasa-a-vi-aM-a provocat Dunia. Cu forme greșite ale cuvintelor românești pe care le auzi mai des sau mult mai des decât întâlnești formele corecte. La urma urmelor, cred că și Academia greșește oficializând anumite variante la care nu te-ai aștepta niciodată sau înlocuind forme ale cuvintelor pe care, poate, învățătoarele s-au chinuit ani de zile să le seteze în mințile celor mici. Și brusc… nu mai e bine așa; e altfel.

Am fost întotdeauna de acord cu profesorul George Pruteanu și am luat aminte la explicațiile pertinente pe care le dădea ori de câte ori corecta pe cineva. Un îndrăgostit autentic de limba română.

Oare după ce criterii se fac modificările astea oficiale, academice? Că nu mereu după unele lingvistice / etimologice / inteligente. Mă rog, nu-s eu în măsură să-mi dau cu părerea… Doar că atâtea bețe în cap și la palmă am văzut date elevilor care ziceau/scriau, de exemplu, „topogan” în loc de „tobogan”, încât acum mi-e peste mână să accept ambele forme din DOOM. Vă dați seama? Unul care mânca bătaie la școală în mod curent pentru așa ceva, mi-l și imaginez, înnebunește văzând că a suferit degeaba. 🙂

Mi-a plăcut la nebunie gramatica. Și compunerea. Dar îmi aduc aminte o oră de după vacanța de vară, în clasa a treia sau a patra. Ne-a pus „tovarășa” să citim, cu voce tare, compunerile despre cum ne petrecuserăm anotimpul cel mai iubit. Mi-a lăudat-o de vreo 5 ori până să ajung la sfârșit. „Asta da, e compunere de 10.” Moamă, ce mândru mă făcea! Iar în ultimul paragraf, urma ceva de genul: „fructele parfumate le-am așezat cu grijă în lădițele de lemn proaspăt pentru a nu se stâlci”. 🙂 Și gata, am anulat și nota de 10, și laude, și mândrie… 🙂 Toată viața am să țin minte că am preferat „stâlci” în loc de „strivi”.

Pentru unii, ceea ce urmează e un fel de „știați că”. Noutăți absolute. Sunt totuși de uz cotidian, mă gândesc:

președinție, nu: președenție

abia, nu: abea

serviciu, nu: servici

trăsnet, trăsniți, nu: trăznet, trăzniți

confort, nu: comfort

să aibă, nu: să aibe / să aive

anticameră, nu: antecameră

mi-ar plăcea, nu: mi-ar place

mi-ar părea bine, nu: mi-ar pare bine

complet, nu: complect

celălalt, nu: celălant

a traversa, nu: a transversa

țigară, nu: țigare

șaptesprezece, optsprezece, nu: șaptisprezece, optisprezece.

textele pe care le scriu, nu: textele care le scriu.

Se scrie:

așază, se pronunță: așează

înșală, se pronunță: înșeală.

E adevărat că sunt și forme consacrate literar pe care foarte puțin/puțini le folosim, pentru că și prin cărți am întâlnit variante incorecte. Gen:

genuflexiune, nu: genoflexiune

tontălău, nu: tăntălău (fiindcă vine de la „tont”)

biscuit, nu: biscuite

piuneză, nu: pioneză.

Vă mai vin în minte chestii de-astea pe care le auziți aproape zilnic folosite greșit? La niște oameni cu pretenții; nu mă refer la bunicii noștri din cine știe ce sat.

Se poate ca, uneori, să ne pierdem, mai catolici decât Papa, în norme, în reguli, în teorii… Dar măcar să ne pierdem în alea valabile. 🙂

18 gânduri despre „Să ne tragem de limba română! :)

    stefmd a spus:
    august 5, 2013 la 12:57 pm

    Sincer, aceste greşeli, pot spune că sunt folosite de oameni inteligenţi! Dar să nu ne închinăm şi după să ne dăm cu capul de toţi pereţii cand vedem: ” ieste, eu es din casă, vruiam, ieu” şi tot felul de cuvinte noi din limba română, pe care mi-ar fi ruşine şi să le gândesc, dar să le mai şi folosesc. Mă gândeam acum la problema cu acest ” vroiam”, e o greşeală pe care o întâlnesc de cel puţin 3 ori pe zi. Corectez eu ce corectez oamenii, dar când aud: ” vruiam”, pai serios de nu mă ridic de pe scaun frumuşel şi îmi văd de viaţa mea departe de frumuşeii oameni. 🙂

    Mitzaa Biciclista a spus:
    august 5, 2013 la 12:59 pm

    Citeam articolul și mă gândeam că unele erori și eu le-am folosit deliberat și că este bine când se mai gândește cineva să ne mai ”tragă de mânecă”. 🙂

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 1:13 pm

    @stefmd: „Vruiam”? Eu nu vruiam să aud oamenii vorbind așa. 🙂
    Ele sunt mult mai multe. De exemplu, nu mă împac deloc cu „trimete” și „duminecă”. Or fi ele arhaisme, dar din gura unor tineri școliți, parcă sună și mai rău.

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 1:15 pm

    @Mitzaa: Dintre toate pe care le-am înșirat eu aici, cred că „abea” și „servici” sunt cele mai uzuale. Atât de des întâlnite, încât mi-e să nu devină forme literare într-o bună zi, iar eu să vorbesc „țărănește” folosind cealaltă formă. 🙂

    adelinailiescu a spus:
    august 5, 2013 la 2:45 pm

    Imi aduc aminte ca prin tineretea mea (adica prin cretacic!) se punea problema sa se admita ca forma corecta, mai exact ca un fel de regionalism, dezacordul dintre subiect si predicat intalnit frecvent in Muntenia. Vecinii mei cred cu tarie si acum ca „ei are dreptate”!:))
    Pe mine cel mai tare ma enerveaza goana asta dupa dovedirea originii latine, de parca ar fi o rusine sa nu te tragi de la Ram. Eu sant, nu sunt, uite asa, de-a naibii! Si cand scriu de mana, nu pe taste, refuz sa scriu cu i din a. Prefer sa fiu considerata semianalfabeta decat latina si francofona! Hai, dati cu pietre, Zamolxe o sa ma apere!:))

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 3:11 pm

    :))) O nuia la palmă și încă una la fund! Adică două, să nu fie o nuia fără pereche. :))

    adelinailiescu a spus:
    august 5, 2013 la 3:15 pm

    Pot sa pretind o nuia fermecata? De-aia care sa ma inalte 10 centimetrii, sa ma slabeasca 10 kilograme si sa ma faca de zece ori mai inteligenta? Daca tot e sa suport un martiriu macar sa ma aleg cu ceva…:))

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 4:24 pm

    Ok, se poate, facem rost, avem rude în China. Dar cu aia se dă numai la fundul gol! :))

    dunia a spus:
    august 5, 2013 la 6:49 pm

    🙂 Mă bucur că ai ales să scrii despre, doar o rugăminte, fii și îngăduitor. Ești iubitor de gramatică, mie nu mi-a plăcut niciodată. M-am străduit să învăț. Am greșit și uneori mai greșesc. Am blogul din 2007, am terminat facultatea de Litere și prin 2009 Dan mi-a atras atenția că am probleme cu acuzativul. Încerc să mă corectez, dar se mai întâmplă să greșesc.

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 6:59 pm

    @Dunia: Mă străduiesc să-ți urmez sfatul. Îți mulțumesc sincer. Te admir și te respect.

    dunia a spus:
    august 5, 2013 la 7:12 pm

    Heiiiii! Folosești cuvinte așa mari că am impresia că mă persiflezi. Îți mulțumesc și eu.

    drstoica a răspuns:
    august 5, 2013 la 8:23 pm

    Nu sunt mari. Sunt ale mele. Deci, ia-le ca atare! 🙂

    geanina a spus:
    august 6, 2013 la 8:43 am

    Supriza!!!:))
    Aveam un iubit, acum 158 de ani in urma ce imi facea multe „suprize”.
    Le mai stalcim, ce sa facem! Important e sa nu punem botic cand suntem corectati….;)

    drstoica a răspuns:
    august 6, 2013 la 9:06 am

    @geanina: Perfect adevărat! Am și eu „cunoștiințe” de gen. 🙂

    Ruxandra a spus:
    august 6, 2013 la 9:07 am

    chiuveta, nu ghiveta. :))

    drstoica a răspuns:
    august 6, 2013 la 9:09 am

    @Ruxandra: Zlatina, Zlănic Prahova și niște zlănină cu măzline? :))

    Ruxandra a spus:
    august 6, 2013 la 9:56 am

    Neaparat zlanina. Ca-s cam bonlava.

    drstoica a răspuns:
    august 6, 2013 la 10:34 am

    Trece cu albocalmin. Ai încercat? 🙂

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s