Hugo. Un alt fel de Scorsese

Cre’ ca s-a scrantit Scorsese. De la De Niro, prafuri, Joe Pesci si mafioti ingropati de vii, regizorul meu preferat a devenit un bunic simpatic, facator de filme pentru copii mai mici si copii mai mari si foarte mari. 🙂

Da, se apropie Globurile, Oscarul si, in preajma lor, ma apuca asa o pofta nebuna sa vad tot ce spun altii ca ar avea macar o sansa la ceva statuete din partea juriului. 🙂

„Hugo” e povestea amuzanta, magica si placuta a unui copil frumusel foc, orfan, ramas singur sa aiba grija de ceasurile dintr-o gara pariziana. E, de fapt, o lectie pentru oamenii mari.

3 nominalizari la Golden Globes, inclusiv pentru Scorsese, bineinteles. Multi il dau si bun de Oscar. Eu n-as prea zice.

E cu Asa Butterfield, pustiul din „The Boy in the Striped Pajamas„, un film absolut bestial! Si cu nebunul de Borat sau Bruno (depinde ce ti-a sau nu ti-a placut mai mult), in rolul unui militian numai bun de batut dimineata, pranz si seara. Si cu Chloe Grace Moretz, copila foarte dragalasa din „Let Me In” sau „Harry Potter”. Si cu Ben Kingsley, care mie, personal, imi place foarte tare ca actor.

Si raman in continuare la „Taxi Driver”, la „Goodfellas” ori „Shutter Island”, de exemplu, din partea lui Scorsese. 🙂

Later Edit: Dar Scorsese castiga, iata, cu acest film, Globul de Aur pentru cea mai buna regie!