Vacanta la Roma (2) (cu muuult FOTO)

Publicat pe Actualizat pe

Această prezentare necesită JavaScript.

Cand am ajuns in receptia hotelului, ne-a intampinat un tip. „Welcome, how do you do!” „Salut! We have a reservation in this hotel.” „What’s your name, sir?” „Catalin Stoica.” „Pasapoartele, va rog!” Era frate de peste Prut. Atat de amabil incat ne-a incercuit pe harta toate obiectivele de maxima atractie turistica, ne-a aratat de unde putem cumpara card de transport in comun, valabil inclusiv pe trenul metropolitan care duce la mare, in afara Romei, si ne-a explicat cat de usor ajungem acolo (maxim o ora).

Cand aleg hotelul, eu caut intotdeauna sa aiba referinte bune in privinta curateniei si sa fie amplasat in centru. Dau o stea intreaga pentru asta; nu tin neaparat sa stau in hotel de lux la marginea metropolei. Si pentru aici gasisem o superoferta, 4 stele, in buricul targului, foarte ok, dar fara mic dejun inclus. Iar eu ma alimentez bine dimineata. Insa am zis „lasa, ma, ca or fi ceva pizzerii pe-aproape”. Cand l-am intrebat pe baietul de la receptie, el a stat 2 secunde pe ganduri, s-a bagat nitel in calculator in timp ce vorbea cu noi si, dupa 2 minute: „Gata, aveti si mic dejun inclus”. Ne-a rezolvat scurt si moca. 🙂

Camera, destul de mare, arata ca in perioada interbelica. Tapetata, colorata, incarcata si… cu televizor LCD. Pe pereti zaceau doua tablouri foarte provocatoare. Intr-una din fotografiile pe care le-am postat se vede cum piciul ala face ceea ce orice barbat pofteste daca i se ofera ocazia. Sau poate lu’ ala mic ii era foame, nu stiu. 🙂

Daca vrei sa mergi la Roma si stai o saptamana, ia-ti card ATAC. Nu „Atac la persoana”. ATAC se numeste RATB-ul lor. Costa 16 euro si circuli cu tot ce vrei tu: metrou, autobuz, tramvai, tren metropolitan, timp de 7 zile. Dar metroul, la 9 seara, gata, se retrage la culcare. N-am vazut nicaieri asa ceva! Nici in Bucuresti nu-si permit astia sa adoarma atat de repede. 🙂 Oricum, sunt doar 2 linii de metrou in toata Roma. In schimb, autobuze ai toata noaptea. Atat de alambicate si fara harti explicite, fata de Londra, Viena, Paris… incat, intr-o noapte, vreo 2-3 ceasuri am umblat pe strazi aiurea, pana la 5 dimineata, cautand sa ajungem inapoi la hotel. 🙂 Fiindca nici romanii nu stiau, iar aia care stiau ori dormeau, ori nu vorbeau engleza.

3 lucruri fac din Roma o capitala de mare efect: tesatura de strazi si autostrazi bine asfaltate, caramizile alea vechi pe care le vizitam cu totii (pentru ca NICAIERI in alta parte nu mai intalnesti asa ceva) si cladirile locuite sau de birouri. In centrul orasului NU vezi blocuri obisnuite! Numai cladiri vechi si foarte vechi excelent intretinute! La baza unora, acolo unde seara lumina felinarelor nu prea patrunde, pute a pisati exact ca la noi. In cartierele periferice, blocurile arata incredibil de frumos. La noi, oricat le-ar reabilitata Primariile, tot niste cutii de chibrituri, aliniate urat raman. Pe strazi, mizerie ca acasa. Si ce mi s-a parut surprinzator… inclusiv nemtii si japonezii se integreaza perfect in haosul de pretutindeni: galagie, murdarie, nebunie.

Masinile si oamenii merg impreuna peste tot si in acelasi timp. Semafoarele sunt degeaba. Regulile din trafic nu prea exista. Am mers cu un autobuz care a trecut de doua ori pe rosu dupa ce s-a asigurat ca in stanga-dreapta e destul de liber. Jumatate din motoscuteristii planetei sunt la Roma. Femei si barbati se strecoara neregulamentar pe toate benzile, fara semnalizare si fara prejudecati. Pe „zebra”, dintre pietoni si masini, trece ala care are mai mult curaj. Nu lasa masina sa ti-o ia inainte! 🙂 Si totusi, soferii sunt relaxati in trafic. La noi, ar iesi cu bataie.

Biserici mari ca in Roma, n-am vazut in viata mea nicaieri. Gigantice! Asa multe si frumoase doar la Paris mai gasesti.

Statui ca in capitala Imperiului, nu mai intalnesti altundeva. In vechime, daca aveai bani si nu-ti faceai statuie, cred erai luat de fraier.

Ruine… din belsug! Ce-or fi avut romanii aia in cap acu’ 2000 de ani nu stiu; dar au construit pana n-au mai putut! Incredibile arhitectura, ingineria si luxul de atunci! Chiar: am fost la Columna lui Traian. Mi-a facut Decebal cu ochiul de pe ea. 🙂

La Vatican, totul e la superlativ. Unii i-ar putea spune grandoare. Altii, grandomanie. Biserica San Pietro e colosala! Daca ai vazut Domul din Milano, catedralele Sf. Stefan din Viena si Budapesta, St. Paul si Westminster din Londra, Notre Dame din Paris… uita-le! Nimic nu se compara cu San Pietro din Vatican! Multi trebuie sa fi murit de foame ori la construirea propriu-zisa a edificiului pentru ca acesta sa arate asa cum arata acum.

Domul lui Michelangelo mie mi s-a parut ceva extraterestru. Imens. Cum o fi stat el agatat atatea saptamani sa sculpteze asa ceva nu-mi dau seama.

In caz ca ai de gand sa urci pe basilica (si trebuie sa ai!), nu o face pe jos! Drumul cu liftul costa cu doar 2 euro mai mult si oricum nu ajunge decat pana la jumatate; dar simti ca te deshidratezi pana sus pe caldura asta. Daca n-ai suferit niciodata de claustrofobie, poti incepe aici! Niste scari foarte stramte si inclinate, cu peretii apasandu-te dintr-o parte, te ajuta sa urci, in cele din urma, pe acoperisul lumii. Pentru ca asa pare. Esti ca in Tour Eiffel, in ceruri; doar acolo m-am mai simtit asa.

M-am fotografiat cu Papa. Cu cel de dinainte, nu cu Benedict. Bine, cu poza Papei. 🙂 (am postat-o mai jos, avand in spatele meu o japoneza in spagat) E inca foarte respectat si promovat Ioan Paul al II-lea. In Piazza San Pietro sunt aliniate frumos niste bannere uriase, fiecare dintre ele reprezentand cate un eveniment major din fiecare an de domnie a Papei Ioan Paul. Pentru 1998-1999, il avem infatisat pe Papa luandu-se de gat cu Teoctist. Mi-a placut asta, nu stiu de ce.

Ca sa intri in curtea Papei si sa i te urci pe casa nu platesti nimic; dar stai la o coada de vreo 200 de metri. Asta e un mare avantaj la Roma: intrarile la marile obiective cultural-turistice sunt gratuite, cu vreo 2-3 exceptii importante: Colosseum, Capela Sixtina (din Muzeul Vaticanului) si Circo Massimo. Insa cred ca San Pietro e suprem intre toate cate le poti vedea in Roma.

La Muzeul Vaticanului poti vizita niste galerii de arta fabuloase! Totul este opulent, e la superlativ! Si-l iubesc pe Dali. Eu, nu ei. 🙂

In Piazza La Repubblica l-am vazut pe Michael Jackson. Nu sunt sigur ca era el, da’ asa zicea. 🙂 Un fel de „Romanii au talent la Roma”. Dansa omul de-i sareau capacele! 4 piese la rand, program fix de fiecare data. Localnicii si turistii stateau doar 3 piese jumate, apoi plecau, fiindca stiau: la final, Michael urma sa intinda palaria pentru bani.

Cam lipseste verdele. Parcuri putine, dar Gradinile Borghese sunt foarte frumoase. Am stat intins pe iarba pana ce a venit unu’: „Signore, da si mie, manca-t-as, 50 de centi!”.

Metrourile sunt, in general, rare si aglomerate pe langa Termini, un fel de P-ta Victoriei la noi. Adica singurul loc (la ei) unde cele 2 linii au statie comuna.

Autobuzele sunt un pic mai prapadite decat cele din Bucuresti.

Sa nu injuri in gura mare! Tot timpul te urmaresc niste romani de-ai nostri, oriunde te-ai afla. 🙂

Fantana lu’ Trevi, Piazza Spagna, Colosseum, Piazza La Repubblica, Pantheonul, Piazza Venetia, Circo Massimo, Castelul San Angelo sunt doar cateva dintre locurile pe care n-ai voie sa le ratezi daca ajungi in Roma! Cultura/arta asta milenara face din capitala Italiei un oras absolut unic in lume! Ca fapt divers, Colosseum arata mai bine noaptea decat ziua, deci viziteaza-l atunci, sa vezi panorame ce-ti ofera. Panorame, ca panarame sunt o gramada la tot pasul in Roma. Va povestesc eu… 🙂

In piata din fata Pantheonului, langa fantana, m-am simtit cel mai bine. N-as mai fi plecat de-acolo. Am stat, cred, vreo 2 ceasuri. Foarte boem, iar Phanteonul e superb! Inauntru, se rugau niste voci sa facem liniste ca suntem in biserica, da’ ti-ai gasit. Turistii o tineau pe-a lor in gura mare.

Au si un balci romanii. Balci-balci! De-ala ca la noi, la tara. In centru. Corturi, tarabe, chinezarii, shaorma mult mai proasta decat in Romania, fotbal de masa la lumina felinarului, vanzatori ciufuti, persoane foarte amabile, galagiosi cat cuprinde si imigranti o gramada. Da’ parca mai putini decat in Londra ori Paris.

Ma vad nevoit sa mai scriu o data „to be continued”, ca m-am lungit deja prea mult.

8 gânduri despre „Vacanta la Roma (2) (cu muuult FOTO)

    Crisss a spus:
    iulie 17, 2011 la 11:06 am

    Plimbaretule 😛 Frumoase fotografii 🙂

    drstoica a răspuns:
    iulie 17, 2011 la 11:37 am

    Multumesc. De fapt, doar am visat ca am fost acolo. 🙂

    Cleo a spus:
    iulie 17, 2011 la 3:51 pm

    pffff…Cataline, Cataline…astazi ti-am zis? 🙂
    M-ai impresionat! Esti bun pozar !
    Intai am privit pozele, pe indelete, apoi te-am citit. Imi place cum scrieti voi, tu si Dan, despre locurile pe unde umblati, vorbiti despre detalii …esentiale, cu multa savoare…
    astept!

    studio_asa :P a spus:
    iulie 17, 2011 la 5:38 pm

    ma bucur ca ai ajuns in centrul de greutate al Renasterii. pentru ca am facut o pauza de realxare si m-ai bagat iar in tema de la care incercam sa ma sustrag 🙂 te trimit si pe tine la lectii:P
    http://family.hotpoint.eu/
    este o provocare;)

    p.s. m-am uitat numai la poze;) ma coplesc acesti titani ai Renasterii. partea buna, suntem in era digi, nu mai avem timp sa ajungem la performantele lor:) glumesc, nu executia impresioneaza, pana la urma, fiecare curent artistic are artisti geniali.
    chiar daca gusturile mele au ramas tributare artei academiste, nu pot sa nu iau in calcul noul curent care are ca tinta numai emotia, fotografia digitala reusind de cele mai multe ori.
    am ascultat recent Coldplay, simbolistica
    http://www.youtube.com/user/ColdplayTV#p/f/9/h3pJZSTQqIg
    si jocul de culoare
    http://www.youtube.com/user/ColdplayTV#p/f/11/fyMhvkC3A84
    ….fireste, si muzica, le ridica la rang de arta…arta pe care o consuma noua generatie 😉
    Eric Whitacre, chiar face arta demna de acest mileniu 😉 sper sa ai rabdare sa asculti rezultatele lui, ca o recompensa pentru tema data:)
    http://www.ted.com/talks/lang/eng/eric_whitacre_a_virtual_choir_2_000_voices_strong.html
    astept fotografii de la New York 😉

    drstoica a răspuns:
    iulie 17, 2011 la 6:29 pm

    @Cleo: Multumesc de aprecieri, Cleo. Eu nu fac altceva decat sa scriu si sa fotografiez ceea ce vad, ceea ce simt. As face asta chiar daca n-ar vedea nimeni rezultatele. Imi povestesc eu mie. 🙂

    drstoica a răspuns:
    iulie 17, 2011 la 6:33 pm

    @studio_asa: Si eu ma bucur, iti dai seama. 🙂
    Nenea ala cu pozele lui de familie nu ma ‘oresioneaza. 🙂 Dar muzicile… pfff!… Eric Whitacre e genial in munca lui! Ti se face pielea de gaina!
    La New York, atunci cand voi merge, mi-am propus sa raman minim 2 saptamani. Eu innebunesc sa stau pe un scaun de masina sau de avion mai mult de 3-4 ore. Si daca tot fac eforul, macar sa stiu o treaba, nu? 🙂

    Dan a spus:
    iulie 17, 2011 la 7:12 pm

    Penultima poza este grozava, nu-i asa Cleo?

    cleo a spus:
    iulie 19, 2011 la 12:04 am

    🙂 da! Are prin preajma niste ruine mai mici, da’s prea mici sa le bagam in seama.
    Face uomu’ neshte poze, ca n-are cum sa nu-ti placa.
    Si-abia astept sa vad cu ce vine de la voi.

Ia descarcă și tu niște vorbe aici!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s