Cracit Fericiun! Pardon, invers :)

E Craciunul, e ca lumea, imi place atmosfera, ma bucur de zapada, savurez diversele porcarii traditionale (nu c-as fi eu vreun gurmand, dar ocazional ma dau in vant dupa chestii pe care nu le mananc in restul anului) si-l pazesc pe Mosu’. Stiu ca vine pe horn. N-am. I-am facut o gaura in calorifer, sper sa incapa. Il astept cu poezia invatata. Nu-l voi vedea, insa stiu sigur ce-mi va aduce, ca e pe banii mei. Saru’ mana, Mosule, sa-ti dea Dumnezeu sanatate si saci plini, chiar daca noi suntem contribuabilii. Inseamna ca inca nu suntem sub pragul saraciei.

Anul asta a fost destul de greu. Mai greu decat m-as fi asteptat. Asta seara am o pornire ireversibila de a-i ierta pe toti cei care consider eu ca mi-au gresit anul asta, anul trecut… Au fost prieteni vechi din partea carora nu m-as fi asteptat sa-mi faca lucruri pe care eu nu le-am facut niciodata cuiva. Urate si dureroase. Prieteni dintre cei mai buni.

Au fost si oameni in fata carora imi scot palaria si ma inclin adanc.

Viata e greu, na, vorba unui cunoscut, dar vreau sa spun ca din clipa asta nu mai am nimic de impartit cu nimeni, ii iubesc si ii accept pe toti, asa cum, sunt sigur, destui ma accepta pe mine, desi nu le-o fi prea usor. 🙂

Carevas’zica… Sarbatori Fericite, dragii mei! Ne cunoastem sau nu personal, ne-am vorbit/citit sau nu vreodata, ne-am iubit sau ne-am certat candva, va urez tuturor toate cele bune si va strang mana din tot sufletul, pe cuvant!