Zi: mai 18, 2009

Tudor Gheorghe cel Perfect

Publicat pe Actualizat pe

tudor gheorgheNumele asta as vrea sa sune a Stefan cel Mare. Sau a Mihai Viteazul. Nu a Babi Minune sau Florin Fermecatoru.

Pentru ca am fost in seara asta la Tudor Gheorghe. Nu acasa. La Sala Palatului. „Mahalaua Mon Amour”. Un spectacol fantastic. Actor, cantautor, om dedicat cu totul artei de vreo 40 de ani incoace. Oare facatorii autohtoni de stand-up comedy l-or fi vazut vreodata pe Tudor Gheorghe in spectacol? Nu cred, fiindca, in Romania, comedia stand-up e praf, e jalnica, nu razi, te enervezi. Textulete mediocre (in general), vulgaritati gratuite si interpretare sub nivelul marii.

Olteanul pe care eu l-am consacrat sufleteste in vremea cand rupea gura targului cu „Muicaaa, noi suntem un neam…” a cules si reprodus in stilu-i caracteristic 20 de „cantece de mahala”. Suna frumos. Nu lautaresti, nu altfel. De mahala. Pentru ca din mahala vin si lautarii adevarati – etnicii care n-au egal in meseria asta, dar si romanii care s-au nascut, au crescut acolo si canta total diferit de restul lumii.

Pe cuvantul meu, face furori Tudor Gheorghe cu repertoriul asta! Sa nu credeti ca a dat-o in prostii. E arta curata; canta exact asa cum stiti ca o face. Cantece preluate de la altii. De la Anton Pann, aducatorul manelei autentice in Romania. Adica un strop de Balcani, cu mult aer bizantin, cu Orient popular si chiar cu firimituri grecesti curate, pe care maestrii lautari le interpreteaza intr-un mare fel, bine adaptate specificului bastinas.

Eu cand aud acordeoane si niste tzambal, nu mai sunt bun de nimic. Ma dau pe spate, ascult si tremur. E tare placut. Si nu trebuie neaparat sa pun sticla de vin la gura ca sa intru in transa, desi Tudor Gheorghe o recomanda calduros. 🙂 Nu stiu de ce dracu’, dar mi-au dat lacrimile ascultandu-l pe oltean. Adica stiu de ce, dar nu mai conteaza.

Cand aud „La Chilia-n port”, derulez in minte tot romanul lui Marin Preda, „Cel mai iubit dintre pamanteni”. Filmul cu regretatul Stefan Iordache e, de asemenea, genial! Noaptea, daca ma trezesti din somn, iti recit o gramada din el.

Si ce voce are Tudor Gheorghe… Cat toti Akcentii, Elenele, Andreele si Laurentii la un loc. (Ma scuzati de comparatie.) Iar intre cantece, zambesti. Razi. Razi romaneste, sanatos, uitand de Vacanta Mare sau de alti reprezentanti ai umorului modern, comercial, agresiv. Imi doresc ca intr-o buna zi sa ma ia cineva si sa-mi spuna: „Ba, gata, nu mai scrie d-astea cu Elena Baselu, cu Iri Talambeanu, cu Nikita Nascatoarea!… Nici pentru radio, nici pentru televiziune. Scrie una ca lumea despre ce vrei tu. Un scenariu de film curat. Il facem pentru cateva mii de oameni, dar il facem.” Vise, taica, vise!…

Tudor Gheorghe pastreaza totusi amaraciunea de a nu mai fi invitat prin studiouri de televiziune, prin emisiuni care nu mai exista. Il simti ca, sub umor si ironie fina, ascunde un regret. Vorba lui este: „De fapt, astia ma cheama, dar n-am unde sa ma duc. Pe Hepilica lu’ Marutza? Nu, mersi, nu-i de bun augur. A fost saracul Ion Dolanescu si la trei zile dupa… A fost Gigi Becali si a doua zi dimineata l-a saltat DNA-ul. 🙂 Unde sa ma duc? La Capatos? Sa ma vad cu Ogica si sa avem discutii din Schopenhauer in privinta hazardului si-a intamplarii? Sau poate vine Nikita si cine stie cu ce-o supar! Ma mai aleg si cu gura stirba. 🙂 Sau ma duceam la Mihaela Radulescu. Nu m-am mai dus. Nu mai am varsta! 🙂

Citeam, intr-o publicatie cotidiana, recenzia acestui spectacol. Cum ca  la final, cantand „Foaie verde, mar domnesc”, Tudor Gheorghe a facut totusi „o greseala, gustata insa de public: Am iubit cand aveam viata/ Si romanca si tiga.. armeanca”. Nu, n-a fost greseala, fiindca a refacat-o fix la fel si in seara asta.

Mi-era tare dor de o asemenea inlantuire de momente. Mi-e dor de petrecerile alea in care imi canta Nelu Ploiesteanu in timp ce goleam pahare cu prietenii cei mai buni. Sa traiesti, nea Nelule, stiu ca nu citesti bloguri! Ce om e batranelul asta cu acordeonul lui meserias, pe care l-am remarcat prima data si mi-a ramas la inima in acelasi „Cel mai iubit dintre pamanteni”!…

Am inteles ca „Mahalaua Mon Amour” va aparea curand si pe DVD. Nu sunt sigur ca spectacolul transmite aceeasi stare vazut pe un mic ecran, dar eu il vreau. E o picatura de bine intr-o agitatie contemporana bolnava si de aceea vi-l recomand fara nicio retinere.

Stiu, articolul asta a parut plictisiror, dar l-am scris ca sa-mi mai spun o data mie cat de tare mi-a placut in seara asta la Tudor Gheorghe.

S-a maritat Loredana Groza

Publicat pe Actualizat pe

Azi m-am amestecat printre mirese la Bride Parade. Din Piata Victoriei pana in cea a Constitutiei. Cu televiziuni, gura casca si alte cateva zeci de camere foto.

Am sa postez si niste poze frumusele cu mirese la fel, dar mai intai vreau sa ma lamuresc si eu in privinta unei chestiuni. In Adevarul de Seara a aparut deja, mare pe prima pagina, articol despre eveniment: „PESTE 100 de mirese au defilat in centrul Capitalei, pornind de la ora 10.00 de la Parcul Kiseleff. (ce formulare de Bolintin Vale: „de la Parcul Kiseleff” !) IN FRUNTEA ALAIULUI s-au aflat Loredana Groza si SAPTE FOTOMODELE, in elegante tinute de mireasa, care au calatorit in masini de epoca.”

Ne bagam nasul si ochii mai adanc in ziarul gratuit al lui Patriciu si citim la pagina 5. Nu, nu despre Fata din Libertatea, ci urmatoarele: „Pe tot parcursul defilarii, CELE 100 de mirese au fost insotite de prieteni… (deci au mai abandonat cateva, ca sa nu mai fie PESTE) Loredana impreuna cu CINCI FOTOMODELE au format AVANGARDA PARADEI…”

Adica ala care a scris vrajeala de pe prima pagina a vazut parada din birou, iar ala care si-a pus semnatura la pagina 5 a vazut toata smecheria de la fatza locului, sau invers. Si NU, nu au fost 100 de mirese. Maaaxim 60-70, pe numaratea.

Organizatorii au si o pagina de net: brideparade.ro . Acolo au scris in urma cu vreo cateva zile despre premii in valoare de peste 6000 de euro. In Adevarul se vorbeste de premii insumand cam 4000 de euro. Ca ailalti 2000 or fi nesemnificativi. Sau cine stie drumul carui buzunar l-or fi luat banii respectivi…

Daca cititi despre Bride Parade in Libertatea de maine, lucrurile stau altfel. Intamplator sau nu, mai corect.

Una peste alta, evenimentul a fost organizat foarte ok. Lumea s-a uitat, a admirat, a pozat/filmat, iar autorii paradei sunt sigur ca si-au atins scopul. Un excelent proiect de PR. Poveste virala care s-a dat imediat de la unul la altul; iar in ziarele si stirile tv s-a creat epidemie de miresita.

Loredana a fost la inaltime. Prezenta ei, lipsa fitzelor si atitudinea profi au contribuit decisiv la succesul media pe care l-a avut toata intamplarea.

Iar pozele de mai jos ilustreaza ceea ce povesteam ca ar fi in neregula.

A, s-a aruncat si buchetul miresei. De doua ori, ca prima data n-a iesit ca lumea scena. 🙂

-DSC_8371

-DSC_8382

-DSC_8391

-DSC_8396