Lună: aprilie 2009

Photoshopul, Dumnezeul frumusetii artificiale

Publicat pe Actualizat pe

foto-1_simona-basic-210x3002Am citit pe blogul Simonei Tache de la Catavencu un articol mai mult decat amuzant: interesant si, ca de fiecare data in cazul fetei asteia, foarte bine scris.

Textul publicat trateaza frumusetea „naturala” din Photoshop. Pentru ca Simona cica a aparut pe coperta revistei Vogue. Da, e impropriu spus „Simona a aparut…”. Cea pe care Vogue si-a lipit-o pe frunte e un desen animat japonez, un fel de Heidi roscata, cu tenul plasticat, cu ochii de cristal venetian, cu aspect de papusica Hentai care aduce cu celebra Sandy Belle / fatza de copil tembel.

Iata ce i-au facut oamenii cu calculatorul Simonei Tache. Ceea ce, dealtfel, fac toti art directorii sau chiar fotografii cu vedetele pe care le aduc in obiectiv. foto-3_simona-cover-210x30012Nimic nu se mai serveste natural in ziua de azi. Pana si revistele sunt toate pline de E-uri. Andreei Marin nu tre’ sa i se vada soldurile, ca nu-i place ei cu arata, iar ochii trebuie adusi amandoi la aceleasi dimensiuni, stiut fiind faptul ca in realitate lucrurile stau diferit. Conform unor marturii fara pic de exagerare, Mihaela Radulescu mai are putin si se pozeaza singura, asa cum vrea muschiul ei. Iar exemplele pot continua la nesfarsit. Adica pana ce sfarsim divele de pretutindeni (sa ma scuze Mihaela Radulescu pentru ca mi-am permis sa atribui acest termen si altora, dar mi se pare ca nu s-a inregistrat inca la OSIM ca „diva”).

Carevasazica… Simona Tache, inainte si dupa lucrarea Domnului Adobe Photoshop.

Iar acum citez:

„Mai greşeşte şi Adobe, că e şi el… mînuit de om

Acum vreo zece ani, Curierul Naţional a apărut cu o poză de prima pagină în care preşedintele Constantinescu dădea mîna cu el însuşi, doar că mai înalt. Scandal. Panică. Managementul ziarului în prag de atac cerebral. Ce se-ntîmplase, de fapt: cineva se jucase în Photoshop, punînd capul lui Milică pe corpul lui Ghiţă Mureşan. Altcineva trimisese din greşeală pagina la tipar.
S-au mai văzut coperte cu vreo vedetă roşcată, deşi în pozele de interior era brunetă. Sau invers. Se mai întîmplă, deci. Chiar şi la case mai mari. Zilele trecute, îmi povestea un amic cum a primit spre publicare o reclamă Adidas în care lui Zidane îi lipsea o ureche.”

Pentru unii criza, pentru altii briza

Publicat pe

Trecem printr-o perioada in care lumea, in general, se vaita. Se vaita si aia care n-au motiv, dar e trendy sa o faca, deci se vaita.

Dimineata, in drum spre Pro, trec inevitabil pe langa un club. De noapte, de manele si de pitipoance ieftine ca braga. E o asa aglomeratie de taxiuri si masini scumpe in fatza clubului, incat te intrebi cand mama naibii va da criza si in astia! Ii vezi iesind burtosi, cu muschii goi si frezele geluite, cu parasutele in spate, dar nu pentru a sari in gol, ci pentru a mai sari o data pe ele inainte de somnul de zi.

Se innegreste zona dimineata, pe la 7 fara, cand ies cocalarii din clubul de noapte. Iar taximetristii se inghesuie cu balele la gura sa-i duca pe nespalati catre casele lor sau catre casele cine stie cui. Jalnica priveliste, pe cuvant! N-ai pe unde trece din cauza lor. Si nici nu-i poti claxona, ca incep sa scoata sabiile la tine.