La Roma, in Muzeul Vaticanului, ramai putin… perplex… confuz… extaziat… Te-ntrebi de unde naiba au adunat ei atata pictura, sculptura si vopsea pe pereti, in pereti? Adica e opulent, e prea mult față de cat vezi oriunde in alta parte! Frumusete la superlativ, un muzeu care parca nu se mai termina si Capela Sixtina a lui Michelangelo care-ti da asa niste fiori pe ici, pe colo. Realizezi imediat ca omul n-a gandit, n-a trait, n-a facut toate alea ca noi, astia mici. Si nici toate țiglele pe casa nu le-a avut. Dar ce geniu a avut asa ceva? 
La 17 ani, incepea sa disece cadavre din cimitirul bisericii. La 33, sa picteze tavanul Capelei. I-a luat 4 ani. Si l-a umplut de barbati goi. Asta te duce cu gandul la cine stie ce din partea lui Michelangelo, nu? Da’ ce mai conteaza, arta e arta!
In fine, sa depasesc faza Capelei, ca nu aici vroiam sa ajung.
Pe unul dintre peretii muzeului sta ditamai pictura. Maaare, mare! Pictura de razboi. De dupa razboi, adica. Cu Sobieski, ala pe care-l stim noi din scoala generala: “Sobieski si romanii”, traiasca romanii ca cica l-au batut! Aici, in pictura asta, Sobieski ii batuse si el ca lumea pe unii. Si inspecta campul de lupta. De pe cal. De pe cel mai mare cal, na, ca era sefu’.
Printre morti si decedati , vedem o doamna. Sau domnisoara, da’ pare doamna. Si ea trecuta in lumea celor drepti, dar nu stim cine-i autorul, mârșavul. Treaba e ca femeia a decedat intr-un mod… sexi, as putea spune. Ei, blasfemie! Nu; e doar o constatare. Sân frumos, curat, neatins de sabia dusmanului, dezgolit de vant si gloanțe… O minunatie in peisajul sumbru al razboiului! Pacat ca nu mai e vie…
Vedeti? Comercial inca din cele mai vechi timpuri! Un fel de… tabloidizare a picturii artistice. Poate nu se vindea tabloul la fel de bine daca in el apareau doar ăia in armuri si platoșe reci. Asa ca zic sa apreciem cum se cuvine si nudurile din ziua de azi. Pe-alea artistice, normal.
P.S.: Incepeti sa vedeti pozele de la stanga la dreapta, va rog. Nu mergea si fara ea?
Like this:
11 comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Ai vazut filmul “Agonie si extaz”? Nu cred, eram eu la scoala. E cu mârsavii, cu un papa care nu dormea noaptea, cu Michelangelo…
Cu un papa care nu dormea noaptea cu Michelangelo??
))
Am pus virgula, ‘otzule! Papa Sixtus al IV-lea era dânsul, nu dormea de grija lui Michelangelo si statea noaptea pe schele cu el si comentau, îl mai certa, asa “parinteste”, pentru diverse mascari, Un fel de “Stiri pe scurt”, dupa care artistul îl sictirea rapid si-l trimitea la culcare. Dovada este ce-a ramas pe pereti!! Sanctitatea sa era asa de sfânt încât a avut vreo 4 copii, dintre care unul cu sor’sa!
Vezi ca pe aici a început “Borgia”, asta à propos de papi, cardinali si sfinti în general!!
Pai nu mergea. Stii de ce nu mergea fara ea?
Fara duamna din pictura, ar fi fost o simpla lupta cu barbatii care este si unde e firesc sa se moara. Ca asa-i la razbel, unu’ moare altu’ traieste.
Ei, dar cand moare o duamna (care, vorba aia, nici nu se intelege ce cauta acolo, in mijlocul bataliei) moare un nevinovat. Sa-ti fi bagat in poza un copil, era prea dur, mai ales pentru vremurile alea. E doar simbolica prezenta ei…ca iata ce simbolizeaza ea…atacul la frumos, la feminin, la viata, la maternitate…
Deci, nu-i totuna fara ea, oricat de tare iti plac barbatii tre sa tii cont de ‘directiva’ generala, simbolul general.
Altfel e clar, picta un falus , da’ ala ce-ar mai fi cautat acolo. Ca oricum, soldatii sunt niste frustrati sexuali, cu atata razboi si lupta, nu- degeaba cu usurinta violent.
@Dan, mai bine ca a ‘concretizat’ niste copii, ca putea sa-i lase pe ei pe pereti. Acuma’ ca-i sora…daca ea a fost la indemana?
) sa nu ma certati, vin de la sedinta cu parintii,..abia am rezistat sa nu-mi tai venele…imi venea sa plec cu un alt parinte care avea fotbal si s-a ‘invoit’ si care ma tot indemna sa zic ca am si eu fotbal…
@Dan: Da, papii au fost aproape intotdeauna niste exemple de “asa nu!”. Au fost niste politicieni mojici, ipocriti, demagogi… dar dincolo de ei si de existentele lor murdare, au stat artistii aia care nu se pretindeau sfinti, isi traiau vietile dupa propriile dogme, insa au lasat ceva frumos in urma.
@Cleo: Dar eu nu spun “scoateti doamna de acolo, acoperiti-o, ca nu vreau sa vad!”, Doamne fereste!
Eu doar remarc aceeasi tendinta dintotdeauna. Fara frumusetea feminina, fara nuditatea ei fermecatoare, motorasul universului se opreste. 
Nu?
incepand de la stanga la dreapta dr, vezi pervers
sanul simbolizeaza maternitatea 
impactul imaginii ducandu-ne cu gandul la amploarea unui razboi:( fireste, un san frumos iti pot trezi si alte fantasme, dar Freud va face trimiterea tot la simbol 
si nu exagerez deloc cand afirm acest lucru
am vazut un film pe care-l consider f bun
http://www.imdb.com/title/tt1606180/
il consider astfel, deoarece este o lectie data de niste copii despre toleranta
Michelangelo este un artist complet, un geniu. cat despre orientarea sa sexuala, nimic nu este sigur. siguri nu putem fi de a celor langa care traim
“Fara frumusetea feminina, fara nuditatea ei fermecatoare, motorasul universului se opreste.
Nu?”………ce comparatie frumoasa pentru barbati” motorasul universului”…desi poate nu de ei ai vrut sa zic.Ei,eu mi-am imaginat in felul asta! Imi plac ideile tale dre.Fie si din invataturile psiholgiei “sanul” simbol al maternitatii….nu-s deacord ca e numaidecat sa vedm asta intr-o femeie…Nu toate sunt nascute pentru a naste!dar frumoase,si de folos lumii oricum sunt,asa cum de restul functiilor in viata nu sunt private!si-apoi s anu uitam ca si femeiele ,la cat de razbunatoare pot fi,s-au remarcat si ele,poate mai mult tragic,dar in diverse lupte! asa ca “femeia in sine”,nu doar sanul ei e un simbol,si fiecare talmaceste cum il duc emisferele,cu inclinare la emotii sau fara.
@That’s What: Simbolu’ ca simbolu’, dar sanul iti place?
)
@Elena: Femeia… Hmmm… Nici Pamantul nu se invarte daca nu vrea ea!
Dar eu accept situatia si ma plec. 
@Elena Culacenco: marele inamic al cunoasterii este postularea. atunci cand te sustragi gandirii rationale lucide exista dorinta irezistibila de a gasi o replica
emotiile, educatia, sentimentele introduc in viata noastra judecatile de valoare (Yung) 
totusi, de la Aristotel…..Husserl s-a pus accetul pe logica cognitiva, asa ca, ”talmacirea” operelor de arta a marilor artisti o las pe seama celor competenti 
simbolismul a fost acceptat in arta inca de la sf sec XIX, ai avut timp sa fi auzit de el pana acum
nu dispera, Scheler si Heidegger fac referire la logica emotionala a artei. important este sa te faca fericita, vezi ce-ti creaza armonie
@dr Stoica: psihanaliza echivaleaza starea de bine si placere cu emotia primelor zile de viata de la sanul mamei
cum sa nu-mi placa? 
ca de altfel, intraga opera de arta a lui Michelangelo….
dar il prefer pe David 
imi place sanul
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Michelangelo%27s_David.JPG